Ghid de Investitii

Arhiva lunara: December 2016

DEC 22
2016

Gandeste cantitativ

Exista dezbateri foarte la moda si uneori aprinse pe tema vegetarianismului si in acest sens as relata urmatoarea situatie: o prietena mi-a spus ca i-au disparut anumite probleme de sanatate de cand nu a mai mancat alta carne decat cea de peste. Insa in acest caz sunt tentata sa intreb: nu cumva problema de sanatate se rezolva daca doar reducea cantitatea de carne de animale terestre, nu sa o elimine complet? Este clar ca in societatile civilizate oamenii consuma mult mai multa carne decat in trecut si ma gandesc ca problema, daca exista vreuna legata de acest aliment, ar putea fi doar excesul.

Pastrand aceeasi zona de interes, sa zicem ca cercetatorii ar descoperi ca din totalul factorilor nocivi pentru sanatate pesticidele au pondere/ efect negativ 0.5%, in timp ce poluarea are 10%. In acest caz, nu cumva ar trebui sa ne revizuim prioritatile si in loc de a cumpara alimente bio mai bine sa ne mutam la munte sau in alta tara, presupunand ca putem face aceasta alegere?

Acestea sunt doar cateva exemple in care intervine gandirea cantitativa. Foarte frecvent in viata de zi cu zi oamenii gandesc doar calitativ: ceva este bun sau rau, alb sau negru, sanatos sau daunator etc, cand de fapt cantitatile sunt cele care ne dau informatiile potrivite. Acelasi lucru poate fi pozitiv intr-o anumita cantitate si negativ in alta. Sau intr-o multime de elemente care sunt parti dintr-un intreg conteaza foarte mult ponderea fiecaruia – daca ponderea este foarte mica, atunci elementul respectiv ar putea fi ignorat. Exista multe perturbari de rationament daca nu se iau in considerare cantitatile si ponderile.

Ca investitor, este important sa ai o orientare matematica, astfel incat sa calculezi cu usurinta indicatori financiari si sa intelegi instrumente financiare, insa gandirea cantitativa inseamna ceva mai general, si anume aplicarea cifrelor pentru a face evaluari mai fine si a avea o strategie mai riguroasa. Sa vedem cateva exemple.

La un moment dat investitorii erau entuziasmati ca o firma din domeniul farmaceutic avea vesti pozitive despre unul dintre produsele sale; ca urmare, pretul actiunii crestea substantial. Insa daca analizai atent situatia observai ca produsul respectiv detinea o pondere foarte mica – de 2 – 3% – din vanzarile firmei, ceea ce este prea putin ca sa poata influenta semnificativ rezultatele acesteia.

In mod similar, probabil ca ti s-a intamplat (eu am trecut prin aceasta situatie de curand) sa te bucuri ca o actiune pe care care o detii a crescut mult intr-o zi, ca apoi sa realizezi ca ea ocupa o pondere mult prea mica din portofoliu. In plus, in aceeasi zi o alta actiune a scazut cu o variatie mult mai mica, dar impactul ca si suma a fost mai crescut datorita ponderii mari in cadrul portofoliului.

Ca si strategie de investitii, exista persoane care cumpara firme riscante, insa cu pondere foarte mica din suma totala pe care o gestioneaza. Sa zicem ca o astfel de actiune are o pondere de 2% din portofoliul cuiva. Investitorul ar putea face un calcul de tipul urmator: cel mai mare risc este sa piarda toata suma investita, ceea ce nu reprezinta o tragedie; pe de alte parte, castigul poate fi de 7 ori suma implicata – ceea ce face ca investitia sa aiba sens. Intr-un articol anterior, am povestit despre celebrul investitor Mohnish Pabrai, care a investit 15% din portofoliu intr-o firma care a intrat in faliment. Desi situatia a trezit diverse suspiciuni, in sensul ca managementul ar fi falimentat-o ca sa favorizeze niste creditori, totusi firma avea datorii mari si facea parte din domeniul riscant al producatorilor de materii prime (zinc in acest caz). Printre altele, cred ca s-a intamplat urmatorul lucru: investitorul a cumparat actiunile respective pe parcursul mai multor ani; pe masura ce pretul scadea, s-a ambitionat sa cumpere tot mai multe, dintr-o lacomie fireasca, si a ignorat ca pe masura ce ponderea crestea, si riscul crestea (actiunile scadeau din cauza unor probleme, intai ale firmei, apoi si ale industriei). In urmatoarea conferinta pe internet in care l-am vazut pe Pabrai, vorbea despre cat de destept a fost Warren Buffett ca investise in Coca Cola, o firma aflata la polul opus.

Este foarte util de retinut chestiunea cu cu ponderea in portofoliu si riscul firmei, adica idea ca firmele riscante sa reprezinte o fractiune nesemnificativa. Daca ma intrebati, v-as sfatui sa elimitati complet firmele cu datorii mari, chiar si in ponderi mici – m-am abatut o data de la acest principiu si nu mi-a placut rezultatul. Insa nu cred ca ar trebui evitate toate firmele ceva mai riscante, de exemplu firmele mici, pentru ca putem rata sansa unor castiguri semnificative. Daca o detinere este dintr-o categorie riscanta, ar trebui limitata la o pondere mica. Numai firmele foarte sigure si care in acelasi timp sunt mult subevaluate ar trebui sa detina ponderi mari. Insa exista investitori care prefera diversificare, astfel incat nicio detinere nu este prea mare.

Exemplul cu Mohnish Pabrai care tot cumpara dintr-o firma riscanta pana cand a ajuns la o detinere semnificativa este foarte relevant, pentru ca este o situatie care li se intampla multora. Mai ales daca sunt value investors, un pret mai mic ii atrage, li se pare ca fac cumparaturi la reduceri din ce ii ce mai mari. Insa se pot pierde din vedere cantitatile. Tocmai de aceea este util sa stabilesti de la inceput ce suma (maxima) vrei sa aloci unei firme, in cate transe vrei sa o cumperi si care este distanta de pret dintre transe. Se pot intampla situatii exceptionale care sa te determine sa regandesti sumele; de exemplu, pretul sa scada enorm de mult si sa doresti sa suplimentezi suma; sau consideri util sa suplimentezi pentru ca ai reanalizat firma si ti se pare mai interesanta decat initial. Insa toate aceste initiative ar trebui sa fie gandite, nu sa reprezinte impulsuri de moment.

Chiar daca ai apetit pentru preturile mici, adica nu te sperie faptul de a cumpara o actiune care se prabuseste, poti avea neplacerea sa nu mai poti cumpara acele “bargains” pentru ca nu mai ai fonduri suficiente de alocat. Ma refer la urmatoarele situatii: fie ai investit prea multi bani intr-o firma, pentru ca nu ti-ai calculat de la inceput pasii, si nu vrei sa risti ca ea sa devina o detinere prea mare; fie nu mai ai fonduri deloc, ceea ce este si mai rau. Credeti-ma ca este foarte frustant! Nu este suficient sa decizi ce actiuni sa cumpari si la ce preturi (maxime), ci si sa acorzi atentie diverselor cantitati.

Am sugerat mai devreme ca gandirea cantitativa ar fi bine sa fie aplicata si la analiza unei firme. Firmele listate la bursa nu sunt dintre cele mai mici si au de multe ori o activitate complexa, care este impartita pe segmente de business, vanzari locale vs. internationale; pot fi actionari mari ai altor firme etc. Atunci cand analizezi business-ul unei firme, nu doar declaratiile financiare, apar multe informatii care par doar calitative sau cu doar putine cifre atasate. Este bine sa le atasezi mai mute cifre, astfel incat informatia sa devina utila. Daca afli ca CEO-ul a vandut un numar din actiunile firmei pe care le detinea, trebui sa cauti cate detinea, cat a primit recent prin stock options si cat (%) reprezinta toate acestea din totalul de actiuni. Daca citesti care este cota de piata a unei firme este util sa te informezi unde se situeaza fata de competitie si cum au evoluat aceste date in ultimii ani. Daca afli ca actiunile unei firme au scazut dramatic pentru ca s-a diminuat cresterea vanzarilor poate ca atunci cand citesti mai mult apare informatia ca aceasta crestere s-a diminuat de la 25% pe an la 15% pe an – ceea ce nu este atat de grav, era clar ca firma nu putea creste la nesfarsit cu 25% pe an. Daca o companie cumpara un competitor, conteaza nu doar utilitatea achizitiei ca si strategie de business, ci si pretul platit: incercati sa studiati daca s-a platit un pret corect (nu prea mare) raportat la vanzarile si profitul firmei achizitionate si daca nu cumva cumparatorul a achizitionat o firma mult prea mare fata de propria dimensiune si de propria capacitate de a se incarca cu datorii.

Tot din aria cantitativa face parte si gandirea probabilistica, cu aplicatii foarte interesante in investitii. In ultimele zeci de ani, teoria probabilitatilor a fost aplicata rigid in piata de capital – am si un articol mai vechi in acest sens – insa principiile simple din zona probabilitalor, aplicate intelept, sunt foarte utile in gandirea unui investitor. Una dintre cele mai bune idei pe aceasta tema este cea exprimata de Warren Buffett: daca exista 1% sansa ca o investitie sa produca pierderi masive, nu trebuie facuta acea investitie, chiar daca oportunitatea de castig este foarte mare. Este un subiec foarte interesant, care merita tratat separat.

 

Incearca sa te concentrezi pe cifre in general, nu doar atunci cand analizezi bilantul unei firme sau faci alta activitate care presupune prin definitie lucrul cu cifrele. Cauta sa faci calcule, sa stabilesti ponderi si mai ales sa intelegi semnificatia cifrelor cu care te intalnesti. Gandirea cantitativa va da mult mai multa precizie analizelor pe care le faci si vei pregati un teren prielnic pentru decizii bune si castiguri substantiale.

DEC 05
2016

Cele 3 lucruri importante

Vi s-a intamplat sa cumparati la pret scazut actiuni ale unei firme de buna calitate, dar sa nu obtineti castiguri semnificative, cel putin nu pe termen scurt si mediu? Sau sa faceti achizitii intr-o piata plina cu actiuni ieftine si, de asemenea, sa nu prea aveti rezultate bune? Sau v-ati lasat entuziasmati de o industrie cu probleme, crezand ca sunteti mai destepti decat altii si cumparati cel mai ieftin, si tot nu ati avut success? Atunci probabil ca v-ati concentrat pe un lucru important si ati ignorant altele (si cred ca deja le-am si enumerat)

Privita in sens larg, selectia actiunilor ar trebui sa aiba la baza 3 aspecte importante:

– Caracteristicile firmei respective;

– Situatia industriei din care aceasta face parte;

– Situatia intregii piete.

Atunci cand unul dintre aspecte se afla la nivel extrem, in sensul  bun sau rau,  le poate compensa intr-o masura acceptabila pe celelalte: de exemplu, o firma extraordinara cumparata la un pret foarte bun poate compensa faptul ca a fost achizitionata intr-un moment in care cresterea pietei si a industriei se apropiau de sfarsit, la fel cum una care intra faliment iti va dizolva tot capitalul chiar daca ai respectat ceilalti parametrii; o piata aflata intr-un moment de boom trage in sus si firmele proaste etc. Insa de obicei sansele de castig cresc mult daca avem in vedere toate cele 3 aspecte.

Value investors sunt cei care cumpara firme la preturi semnificativ mai scazute decat valoarea reala, deci focusul lor este mai ales pe analiza firmei, adica pe primul criteriu mentionat. Nu toti cumpara firme de calitate exceptionala, strategiile lor difera din acest punct de vedere, insa toti le cumpara ieftine.  Investitorii buni au in vedere si motivul pentru care firma se vinde la pret redus: ca are ea o problema, ca industria este suferinda sau ca intreaga piata este scazuta.

Warren Buffett si Charlie Munger vor calitate foarte buna, altii value investors aleg firme cu diferite probleme care au potentialul de a reveni, insa toti studiaza firmele achizitionate cu suficient de multa atentie. Trebuie sa recunoastem ca un investitor cu portofoliu concentrat, ca Mohnish Pabrai, va face analize mult mai amanuntite decat unul foarte diversificat, precum Peter Lynch. Insa niciunul nu cumpara ceva fara sa stie despre ce este vorba si toti au aptitudinile necesare pentru a stabili valoarea acestora. Ceea ce cauta ei sunt firme care fac parte din aria lor de interes si sunt subevaluate.

Sa vedem acum ce se intampla daca gasesti o firma foarte interesanta si cu pret bun dintr-o industrie aflata in declin – deci discutam al doilea parametru. Exista industrii ciclice, cum este cea auto, in cazul careia te expui la anumite riscuri cand cumperi intr-un moment nepotrivit acea firma care pare ideala: s-ar putea sa astepti cativa ani chinuitori pana sa obtii un castig. Si, intre timp, vei vedea pretul coborand mult sub cel pe care il considerai foarte scazut. In mod normal, ar fi util sa studiezi ciclurile respective si sa cumperi atunci cand declinul a inceput de mult timp si ar trebui sa se termine sau cand a inceput cresterea.  Nu te amagi ca vei prinde pretul cel mai mic, multumeste-te doar sa fii undeva pe aproape. Daca ai gresit si ai cumparat in perioada nepotrivita – de exemplu, cand d-abia a inceput declinul – cel mai bun lucru pe care il poti face este sa continui sa cumperi pe masura ce scade pretul. Daca ai studiat bine firma si crezi in ea si in evaluarile tale, greseala initiala va putea fi (partial) corectata.

Exista si industrii care nu sunt neaparat ciclice, dar pur si simplu au probleme la un moment dat si ar trebui analizat care este natura problemelor, daca se mai pot agrava, cat de afectata poate fi firma ta. Daca situatia este complet neclara, mai bine nu investesti. Daca intelegi industria si problemele ei, dar nu poti intui evolutia ulterioara (ceea ce este cazul de multe ori), atunci sa ai grija sa cumperi actiunile la pret foarte scazut, ca sa ai marja de siguranta. Alta categorie sunt industriile bazate pe resurse naturale, care sunt ciclice in felul lor, in sensul ca nu prezinta regularitate. Acum ne aflam intr-o perioada de preturi scazute pentru majoritatea resurselor naturale, care tine de 2-3 ani si nimeni nu stie cat va mai dura. Un investitor priceput din domeniu spunea ca astfel de actiuni ar trebui cumparate doar atunci cand situatia este atat de rea incat toata lumea si-a pierdut speranta (dar nu si tu), atunci cand problemele par fara sfarsit. Aici mai mult decat in orice alt domeniu ar trebui evitate firmele cu datorii mari, pentru ca au sanse crescute de faliment in situatiile de criza prelungita. Ai nevoie de rabdare enorma si este bine sa cumperi in transe mici, ca sa iti mai ramana bani si pentru preturile foarte scazute, acelea care iti vor aduce profiturile adevarate.

Warren Buffett a facut o mare greseala cand a cumparat actiuni Conoco Philips in perioada  2006 – 2008, cand pretul petrolului  atingea maxime, ca apoi sa vada prabusindu-se atat pretul petrolului cat si cel al actiunilor. Apoi a cumparat Exxon in 2013, cand iar era ridicat pretul petrolului, dar a fost inspirat sa vanda in 2014, exact inainte sa le vada prabusindu-se.  Morala este ca firmele de resuse naturale ar trebui cumparate doar cand materiile prime respective sunt la preturi minime, dar nu cand d-abia au inceput sa scada, ci cand prabusirea este semnificativa.

In industriile care nu sunt ciclice situatia este mai putin clara, in sensul ca nu trebuie neaparat ca industria sa fie cumparata cand merge foarte prost. Insa functioneaza rationamentul invers: se evitam momentele de euforie generala, sa nu cumparam dupa o perioada in care au avut loc cresteri semnificative ale profiturilor firmelor si preturilor actiunilor asociate. In aceste momente, nici indicatorul Price/Earnings (P/E) nu mai este foarte relevant, pentru ca el poate fi mic deoarece profitul (earnings) a crescut mult in ultimul timp; si sunt sanse ca el sa scada in viitor.

Atunci cand avem in vedere situatia intregii piete – al treilea parametru – se pot gasi firme interesante d.p.d.v. calitate – pret in orice moment, dar este logic ca intr-o piata crescuta oportunitatile sunt mai rare. Mai mult, ceea ce pare a fi o oportunitate poate fi o capcana: firma are un pret scazut dintr-un motiv serios, pe care poate ca nu il depistam la prima vedere; deci trebuie facute analize amanuntite. Cand piata tot creste de mult timp sau stagneaza la valori crescute, la un moment dat ne putem pierde rabdarea si sa cumparam actiuni care sunt ieftine relativ la restul pietei, dar nu in absolut.

Un indicator foarte util este intervalul in care s-a miscat pretul actiunii in ultimul an, care este numit “52 week (range)” pe siteuri de tipul yahoo/finance sau google/finance. In majoritatea cazurilor in care cumperi aproape de maximul anual, vei avea in curand supriza unei scaderi. Aceasta se poate intampla chiar cand la pretul maxim firma parea subevaluata. Daca studiati firma Gilead (GILD), cea mai sau printre cele mai surprinzatoare firme de biotehnologie, veti observa ca la maximul anual de 104 USD avea P/E = 10 , care parea suficient de scazut incat sa inglobeze toate problemele, insa ea acum se afla la pret 72.5 USD, aproape de minimul de 71.4 USD, cu P/E = 6.70, incredibil de mic pentru o firma de acest tip si calibru. Doar cand s-a iesit dintr-o criza severa, a pietei sau a firmei, merita sa cumparati aproape maximul pe ultimul an.

In prezent, piata generala este crescuta, tot atinge maxime istorice, insa nu toate domeniile sunt crescute. A crescut mult tehnologia si ar trebui atentie mare acolo, insa exista domenii care sufera. Resursele naturale sunt inca scazute, dar au depasit preturile minime. Ca si acum 1 an, cand am scris articolul “Investitii in commodities”, indemn investitorii la precautie, pentru ca este un domeniu dificil si nu se stie cand se vor echilibra cererea si oferta. Daca vreti sa va aventurati, alegeti “bargains” reale si care sunt firme solide.

De asemenea, domeniul biotehnologie trece printr-o perioada grea, pentru ca diversele guverne nu mai sunt dispuse sa plateasca preturi foarte mari pentru medicamente. Gilead este doar un exemplu; mai sunt Novo Nordisk, Amgem, Myriad Genetics si altele – insa ceea ce semnalez acum sunt preturile scazute ale actiunilor acestora, nu fac recomandari de investitie. Ar trebui analizate intai si, daca nu cunoasteti bine domeniul, cumparate mai multe firme sau cumparat un index de biotehnologie. Este un domeniu cu anumite riscuri, pentru ca nu stii niciodata daca medicamentele pe care firmele se le testeaza vor fi aprobate de autoritati si nici ce succes vor avea pe piata in cazul in care sunt lansate.

 

Chiar daca un value investor ar trebui sa fie concentrat in primul rand pe firma studiata si pe pretul la care aceasta se vinde, ar fi util sa nu treceti cu vederea “the big picture”, din care fac parte industria si intreaga piata. Incercati sa va faceti viata usoara si profitati din plin de perioadele cu piata scazuta sau cand diversele industrii sunt lovite. Priviti cu voluptate acele momente pentru ca atunci puteti “culege” cele mai multe firme interesante.