Ghid de Investitii
OCT 18
2011

Ce am invatat intr-o piata turbulenta – partea I

Publicat de in cu 0 comentarii

Cine a urmarit bursele internationale in ultimele 3 luni a asistat la o evolutie tumultuoasa: o scadere serioasa, urmata de o crestere mai mica, in conditiile unor oscilatii zilnice impresionante. Irationalitatea pietei este foarte bine ilustrata in aceasta perioada, intrucat nimeni nu poate spune ca face sens logic ca actiuni ale unor firme serioase sa oscileze 8-10% sau mai mult intr-o zi; si mai ales ca piata sa fie atat de nehotarata, adica numeroase actiuni individuale sa scada mult la un moment dat si in cateva zile sa creasca la loc (sau invers);  sau indicele S&P 500 sa urce la plus 2%, ca apoi sa coboare la minus 2% pe parcursul unei zile. Investitorii nu sunt horatati daca economia merge bine sau nu (daca nu cumva SUA are prea multe datorii, Grecia da faliment si afecteaza toata Europa, China incetineste ritmul de crestere etc) si atunci fiecare stire misca piata intr-un sens sau altul. Mai sunt si speculatorii, care accentueaza volatilitatea prin tranzactiile lor frecvente.

Intrebarea este daca aceasta volatilitate este benefica sau nu, iar raspunsul este, ca in multe situatii: depinde pentru cine, ce atitudine are si cum actioneaza. Daca poti sa iti stapanesti emotiile (fiti siguri ca poate aparea o avalansa de emotii cand asisti la aceasta nebunie) si sa incepi sa gandesti, poti trage cateva concluzii, ca de exemplu:

1.  Profita de “Mr. Market”, nu-l lasa sa te influenteze

Am mai povestit de “Mr. Market”: este un personaj imaginar introdus de Benjamin Graham, care simbolizeaza forta pietei, comportamentul colectiv al intregii mase de investitori. El este instabil emotional (poate chiar maniaco – depresiv), asa ca isi schimba starea de la o zi la alta intr-un mod imprevizibil. Morala lui Graham este sa nu il lasam sa ne copleseasca si sa ne transforme in niste creaturi irationale, ci sa profitam noi de el, cumparand actiuni valoroase cand el este deprimat si vanzand cand are stari euforice.

Dar acest autocontrol nu este usor de obtinut si cel mai bine iti dai seama din practica. Dar pentru cine nu practica inca, hai sa luam un exemplu concret, o companie foarte cunoscuta, listata in SUA, si anume Bank of America, care a fost si este marcata de problemele generale ale industriei bancare, plus cele proprii. In martie 2011, actiunea BAC valora la un moment dat 14.5 USD si era deja mult sub maximul istoric, ca pana pe 23 august sa ajunga la 6.30 in inchidere; a doua zi, pe 24 august, a inchis la 6.99 (+11%), iar pe 25 august, in urma anuntului lui Warren Buffett de a investi 5 miliarde USD in aceasta companie, a inchis la 7.65 (+ 9.4%), dupa ce in timpul zilei urcase pana la 8.80! O luna si ceva mai tarziu, pe 4 octombrie, a atins minimul anual de 5.13.

Este clar ca a fost o perioada plina de emotii pentru cei care doreau sa vanda sau sa cumpere aceasta actiune. Inchipuiti-va ca cineva a vandut actiuni pe 23 august in loc de 25 august, atunci a pierdut o crestere de pana la 40% (si sunt indulgenta, pentru ca pe 23 august a coborat pana la 6.01 inainte sa inchida la 6.30). La fel, cel care a cumparat repede pe 25 august, de frica ca actiunea va tot creste de atunci incolo, a constatat ca a inceput sa scada dramatic in scurt timp.

Ce  ar fi de invatat de aici: 1. Sa nu actionezi in aceasi directie cu piata, mai ales atunci cand oscilatiile sunt mari, deci sa nu vinzi exact atunci cand pretul scade mult si sa nu cumperi cand creste mult – lasi sa se linisteasca “apele”; 2. Vinzi si cumperi in pasi mici (mai multe tranzactii, in zile diferite), nu totul deodata; 3. Nu poti cumpara la minim sau sa vinzi la maxim (decat daca ai mult noroc), dar daca pretul face sens pe termen lung, lasi frustrarile la o parte.

Insa peste toate regulile care vi le faceti ar trebui sa primeze ratiunea, care cantareste fiecare situatie particulara. De exemplu, poti face o tranzactie mai mare (si nu sa actionezi in pasi mici) daca pretul pare extreme de bun in raport cu valoarea.

2. Fii atent la costul de oportunitate

Costul de oportunitate reprezintă valoarea celei mai bune dintre sansele sacrificate, la care se renunta atunci când se face o alegere oarecare, in conditiile in care resursele sunt limitate. Si, de fapt, toate sansele sacrificate ar trebui sa aiba valoare mai mica decat cea pe care o alegem,nu? Daca vorbim despre bani ca resurse, fiecare banut trebuie alocat unde este cel mai profitabil.

La un moment dat ai putea avea o lista de actiuni pe care vrei sa le cumperi iar ele se si afla la pretul potrivit. Daca ai suficient cash pentru tranzactii este excelent, dar uneori nu ai suma necesara. Dar sa zicem ca ai si o lista de actiuni pe care vrei sa le vinzi pentru ca firmele de la baza lor nu ti se mai par interesante (poate ca atunci cand le-ai cumparat nu aveai suficienta experienta sau poate ca au suferit niste schimbari importante). Insa daca cele bune pentru cumparat sunt la preturi mici, sunt sanse ca si celelalte sa fie relativ scazute, poate nu la fel dar oricum sa nu fie la preturile “ideale” pentru a fi vandute. Ce facem in acest caz?

Este o probabilitate mica ca toate sa fie la pretul “ideal” pentru cumparare, respectiv vanzare in acelasi timp. Si atunci analizam lista cu activele pentru vanzare si vedem cam unde se situeaza preturile lor in raport cu valoarea. Daca unele sunt mult subevaluate, in afara cazului in care firma este intr-o situatie foarte riscanta, mai bine asteptam putin, pentru ca sunt sanse mari sa mai creasca macar cateva procente in viitorul apropiat, mai ales daca suntem intr-o perioada tulbure. Insa le poti vinde pe cele care au preturi destul de mari.

Cum spuneam, este o strategie pentru situatiile in care ai ce sa cumperi cu banii obtinuti, adica ceva mai interesant, altfel nu vinzi o actiune care nu iti mai place exact intr-o perioada in care piata in ansamblu este destul de scazuta. De asemenea, ma refer la doar la cateva schimbari in cadrul portofoliului, care apoi sa fie mentinute mult timp, si nu la un obicei de face tot timpul tranzactii.

Legat de preturile la care sa fie facute tranzactiile, nimeni nu ar trebui sa fie frustrat ca nu a vandut la maxim si nu a cumparat la minim, pentru ca multi experimentati sunt de acord ca nu poti sa “time the market”. Perfectionismul este uneori pagubos in investitii sau in afaceri, insa eficienta – adica sa obtii rezultate cat mai bune in realitatea existenta – este utila mereu.

Poti in decurs de cateva luni sa iti “rearanjezi” portofoliul, vanzand cateva actiuni care nu mai prezinta interes si cumparand unele care sunt bune investitii, mai ales in conditiile unei piete turbulente. Volatilitatea poate fi prietena investitorului rational, in timp ce pentru altii poate fi motiv de stres si greseli serioase. In felul acesta, nu te mai deranjeaza nici cresterile si nici scaderile pietei, pentru ca vei profita in toate situatiile. Stai si astepti oportunitatile, fara emotii si fara a incerca sa prevezi miscarile pietei. Vei avea parte de o experienta foarte placuta si chiar profitabila.

(continuarea in articolul urmator)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>