Ghid de Investitii
APR 09
2012

Charlie Munger si secretul fericirii

Publicat de in cu 0 comentarii

“The broadest thinker I’ve ever encountered.” (Bill Gates despre Charlie Munger)

 

Credeti ca banii aduc fericirea? Nu voi incerca sa va conving de acest lucru, chiar daca vorbesc tot timpul despre ei. Este greu de descoperit o reteta valabila pentru toata lumea, mai ales atunci cand includem “ingredientele” cunoscute gen bani, dragoste, sanatate. Dar daca sapam mai adanc poate gasim ceva mai general sau si mai simplu ar fi sa ne orientam catre cineva care a avut mai multa minte si timp pentru cautari.

Nu stim daca i-a adus fericirea celebrului investitor Warren Buffett, dar cu siguranta a contribuit la succesul lui: este vorba despre Charlie Munger, 88 ani, cel care ii este prieten si partener la carma holdingului Berkshire Hathaway de multi  ani. Insa el este departe de a fi o copie a lui Buffett: mai sobru si mai putin expansiv, nu are umorul lui Buffett, dar stie multe despre viata. Si despre investitii stie multe, aducand in cadrul echipei principii valoroase si o minte vasta, care s-au alaturat ideilor sanatoase si extraordinarei gandiri analitice a lui Buffett. Ca in multe alte parteneriate (care functioneaza), ei se aseamana in punctele esentiale, iar in rest se completeaza.  Cand vorbeste despre rezultatele sau deciziile legate de Berkshire, Buffett se exprima intotdeauna “Charlie and I”, ceea ce inseamna ca Charlie este un personaj important.

Desi este cunoscut mai ales datorita asocierii cu Warren Buffett, la inceputul carierei a fost avocat de success, iar in perioada 1962 – 1975 a avut o firma proprie de investitii, care a obtinut un castig mediu anual de 19.8% fata de 5% indicele Dow Jones.  Ulterior s-a asociat cu Warren Buffet ca vice-presedinte al Berkshire si CEO al Wesco Financial Corporation, firma detinuta de Berkshire.

Charlie Munger il considera pe Buffett, fara invidie, regele investitiilor (retineti ca Munger considera invidia cel mai neproductiv dintre pacatele capitale – celelalte macar aduc ceva placere). In ciuda stilurilor diferite, la debutul anilor ’60 au inceput sa aiba lungi conversatii si sa isi confrunte ideile. Initial se ghidau dupa principii diferite: Buffett cauta in primul rand actiuni cu preturi cat mai scazute si in acest scop analiza doar rapoartele financiare, asa cum il invatase mentorul lui, Ben Graham; Munger se orienta dupa business-uri valoroase, astfel incat cauta sa inteleaga in ce domeniu de activitate se incadreaza firma, ce produce, cum este condusa si, de fapt, care sunt avantajele competitive si cat de durabil este brandul. Mereu intreba oamenii: “Care este cel mai bun business de care ai auzit vreodata?”.

Ca sa intelegi o firma, trebuie sa analizezi rezultatele, cum reuseste sa produca acele rezultate si ce s-ar putea intampla ca ele sa nu mai poata fi obtinute. Ca o consecinta a acestei munci intense de evaluare, Charlie a fost mereu dispus sa plaseze o suma foarte mare intr-o firma pe care o considera valoroasa si nu este adeptul diversificarii. Aceasta tocmai pentru ca atunci cand stii in ce investesti concentrarea nu mai reprezinta un risc.

Munger a inteles inaintea lui Buffett ca ”time is the friend of wonderful business, the enemy of mediocre. It’s far better to buy a wonderful company at a fair price than a fair company  at a wonderful price”. Cu alte cuvinte, pe termen lung calitatea unei firme va determina pretul ei sa creasca semnificativ, chiar daca nu a fost cumparata foarte ieftin. In schimb, daca achizitionezi o firma slaba chiar si la pret foarte scazut, poti astepta cativa ani si pretul sa nu creasca, pentru ca in timp toata lumea devine constienta ca firma nu e buna; si atunci nici macar speculatorii nu-i vor mai creste cotatia. Asadar, trebuie cumparat la un pret cat mai mic raportat la valoare, insa calitatea companiei este cea mai importanta.

Atunci cand cumperi o actiune cumperi de fapt un business, iar analiza unui business nu este lucru usor. Sunt multe aspecte de studiat, iar in final (concluzia este partea cea mai dificila) sa decizi daca firma are un avantaj competitiv solid. Firmele cu adevarat valoroase sunt rare, iar investitorul trebuie sa fie un “vanator” care sta tot timpul la panda si actioneaza doar cand apar adevaratele oportunitati; insa atunci actioneaza in forta si mizeaza mult.

Greu sa fii asa selectiv si mai mult pasiv intr-o lume plina de tentatii si miscare! Insa tot Charlie ne invata: “Acquire worldly wisdom and adjust your behavior accordingly. If your new behavior gives you a little temporary unpopularity with your peer group then to hell with them.” Da, sa gandesti independent si sa accepti sa fii nepopular  in anumite momente; toti marii investitori au avut astfel de perioade.  Alta consolare ar fi ca “oaia neagra” este deosebita si, in plus, are o culoare care rezista mai bine in timp. In final, toata lumea apreciaza succesul, dar initial apreciaza mai mult sa nu iesi din rand.

Acentul pus pe valoarea firmelor nu a fost ideea lui Charlie Munger, ci a lui Philip Fisher – un investitor de la inceputul secolului trecut. Insa Munger a fost printre cei care au popularizat-o si practicat-o, direct dar si prin influenta asupra lui Warren Buffett. Asadar, treptat, Buffett a inceput sa renunte la accentul pus exclusiv pe pretul actiunilor si sa acorde atentie valorii businessului. In present, Berkshire Hathaway cumpara actiuni cu un pret suficient de scazut in raport cu valoarea, nu neaparat foarte scazut, insa intotdeauna este vorba despre firme excelente.

Este un cititor impatitimit, acumuleaza informatii din diverse domenii si considera ca oricine vrea sa ajunga sus trebuie sa citeasca enorm. Mai specializat sau mai general, depinde de interesele fiecaruia, insa inteligenta are nevoie de o baza ca sa poata face conexiuni. Evident, nu trebuie ramas la nivelul eruditului pasiv, ci trebuie mers mai departe si utilizate cunostintele pentru a produce ceva. Atunci cand vorbim strict despre investitii, trebuie citite rapoarte anuale, interviuri cu directorii, informatii de pe site-urile firmelor, articole din publicatii de business – informatiile publice sunt suficiente daca stii sa le folosesti, nu este nevoie de “inside information”, cum cred unii.

In numerosele sale prelegeri, Charlie Munger introduce conceptual de “wordly wisdom” – intelepciunea de viata care isi extrage seva din cunostinte si experiente adunate din mai multe domenii de activitate. Insa nu este vorba de informatii difuze, ci ele sunt organizate sub forma unor modele care sunt folosite inter-disciplinar. Ai nevoie de multe modele, ca sa acoperi toate situatiile, altfel esti precum individul cu un ciocan pentru care orice este un cui. Nu toate modelele sunt la fel de generale si utile. Cele mai puternice sunt cele din matematica – bazate pe algebra elementara, probabilitati, elemente de combinatorica – si din inginerie. Insa important este sa le aplici in alte domenii. De exemplu, poti folosi probabilitatile ca sa ai o viata sentimentala mult mai fericita!. Pe locul doi ar fi cele provenite din psihologie si biologie. De pilda, faptul ca mintea umana este guvernata de prejudecati, poate fi folosit de un agent de vanzari, dar si de oricine vrea sa te manipuleze, indiferent de scop. Trebuie insa retinut ca aceste modele nu se formeaza de la sine, ci este nevoie de un efort constient in acest sens, pentru ca tendindete noastre naturale ne imping in alta directie. Este ca in cazul sportivilor de performanta, care trebuie sa exerseze mult miscarea corecta, pentru ca ea nu apare in mod natural.

La 31 de ani era divortat, falit si suferea dupa moartea copilului in varsta de 9 ani. Si-a dat seama ca din avocatura nu va putea castiga bani cu adevarat multi, asa ca s-a apucat si de investitii. La inceput in paralel, ca la 41 de ani  sa se dedice complet investitiilor. (Daca nu esti satisfacut cu situatia actuala, de ce sa nu te apuci de altceva?) Cu multi ani in urma si-a pierdut vederea la unul dintre ochi, iar acum cativa ani a aparut perspectiva sumbra de a si-o pierde si la celalalalt; deci sa ramana orb. Iar in acel moment a inceput sa invete braille fara alte comentarii, pentru ca aceasta este filozofia lui, sa mergi mai departe fara sa iti plangi de mila, sa ramai rational, fara a lasa emotiile sa te copleseasca. Este un ganditor profund, insa unul practic, nu un visator.

In discursurile lui, ofera numeroase sfaturi de viata si business, de la A la Z. Este un generalist, pasionat de investitii mai putin decat partenerul lui (probabil ca oricum toata lumea e mai putin pasionata decat Buffet).  Printre pildele lui, a spus si ceva despre care ar fi secretul fericirii – subiect deloc nou, a fost abordat de atata si atata lume.  Insa el a zis un lucru despre care am descoperit ca functioneaza in mod miraculous: secretul fericirii este sa ai tot timpul “low expectations”. Adica muncesti, lupti, ai ambitii, dar in acelasi timp consideri foarte probabile rezultatele negative. In acest fel, nu vei avea decat surprize placute sau deloc. Da, atat de simplu. Va rog incercati si bucurati-va de rezultate.

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>