Ghid de Investitii
MAY 23
2016

Este bine sa copiezi idei?

Publicat de in cu 0 comentarii

Toti investitorii institutionali din SUA care gestioneaza active de peste 100 milioane USD sunt obligati sa publice trimestrial toate tranzactiile efectuate in portofoliile lor in cadrul unor declaratii numite 13 F. Au la dispozitie 45 de zile dupa terminarea trimestrului si, cum era de asteptat, toti publica in apropierea termenului limita. Majoritatea actorilor din piata de capital urmaresc cu atentie miscarile acestor gurus ai investitiilor. De asemenea, profesionistii se inspira unii de la altii.

Exista un investitor de succes despre care am mai povestit – Mohnish Pabrai – care chiar se autointituleaza o “shameless clone” deoarece el considera ca nu are idei bune si atunci se inspira din achizitiile altor manageri de fonduri. Pabrai analizeaza foarte detaliat firmele respective inainte de a lua o decizie. Sunt si altii care preiau ideile altora insa probabil ca sunt prea orgoliosi si pragmatici ca sa recunoasca.

Cum era de asteptat, multi investitori individuali copiaza miscarile profesionistilor pe care ii admira si nu este nevoie sa verifici acest lucru pentru ca se vede din evolutia preturilor actiunilor care sunt indragite de gurus: cresc dupa ce ei isi declara portofoliile. Cresterea este  mai mica daca lumea se astepta ca ele sa fie achizitionate sau mai mare daca este o miscare complet neasteptata, de exemplu o firma nesemnificativa cumparata de cineva important. De asemenea, daca anumite firme au fost “abandonate” de profesionisti, preturilor lor vor scadea.

Este oare o strategie buna sa copiezi ideile acestor gurus? Voi insista in continuare mai ales asupra aspectelor negative, pentru ca de obicei ele sunt cele ignorate.

In primul rand, este util sa fii atent de la cine te inspiri, pentru ca nu toti managerii de fonduri sunt la fel.  Exista numeroase dezbateri despre faptul ca in jur de 90% dintre acesti profesionisti obtin pentru clientii lor rentabilitati sub media pietei – media fiind data de un indice al actiunilor de tipul S&P 500. Asadar, ar trebui alesi doar acei cativa care au rezultate foarte bune pe o perioada lunga de timp. Exista diverse site-uri, precum www.gurufocus.com, care publica atat declaratiile trimestriale, cat si rezultatele lor si alte informatii utile.

De asemenea, ar trebui tinut cont ca ei publica la distanta de 45 de zile de la terminarea trimestrului si poate ca ei au facut acea tranzatie la inceputul lui. Pe langa faptul ca poate pretul actiunii care te intereseaza a variat mult de atunci, este posibil ca acel guru sa fi luat o decizie radicala de a o vinde. Daca doar copiezi fara sa stii de ce cumperi sau la un pret prea mare, poti fi foarte dezamagit si derutat ulterior. Chiar daca urmaresti tranzactiile unui “value investor”, poti avea surpriza ca el vinde o actiune la cateva luni dupa ce a achizitionat-o, motivele putand fiind diverse: si-a dat seama ca s-a pacalit; are nevoie de bani pentru ceva mai interesant; din motive fiscale (si uneori o recumpara  ulterior); unii “value investors” au detineri pe perioade mai scurte decat altii.

Acesti gurus au si investitii proaste. Faimosul investitor Peter Lynch spunea ca daca faci alegeri bune in 6 cazuri din 10 este bine si daca castigi cu 7 din 10 este excelent. Deci exista o probabilitate suficient de mare sa nimeresti una dintre deciziile proaste ale cuiva. O masura de siguranta este sa alegi doar detinerile mai mari (ca pondere din portofoliul) ale profesionistului respectiv, pentru ca indica o mai mare convingere. Nici in acest caz succesul nu este garantat: am dat exemplu in alt articol firma Horsehead (ZINCQ), care a fost detinuta in cantitate mare si sustinuta ani la rand de Mohnish Pabrai – un investitor cu rezultate remarcabile – si care ulterior a intrat in faliment.

Se poate intampla ca, inspirat fiind de cineva, sa cumperi o firma al carei pret scade sau ramane stagnant pentru mult timp. In cazul in care nu ai avut niste motive clare pentru care ai cumparat, vei fi confuz si exista riscul sa vinzi prea devreme, eventual in pierdere. “Value investors” se numesc asa pentru ca depisteaza valoarea acolo unde altii nu o vad, dar ea poate ramane ascunsa pentru mult timp si trebuie sa ai dai dovada de multa rabdare. Insa poti sa fii rabdator doar atunci cand te bazezi pe ceva.

Unii ii copiaza pe gurus din motive speculative: cumpara imediat dupa ce ei raporteaza detinerile pentru a profita de cresterea de pret care are loc pentru ca multa lume se inghesuie sa achizitioneze. Insa speculatia este o loterie si in acest caz, ca si in multe altele: cresterea de pret respectiva poate fi mai mica decat te astepti, poate fi de scurta durata sau poate fi foarte accentuata in prima ora de tranzactionare si apoi sa se atenueze – exista numeroase situatii cand o actiune creste cu 10% la inceputul sedintei de tranzactionare ca urmare a unei stiri, ca apoi sa inchida ziua la +2%, +1% sau mai jos. Chiar daca nu vrei sa faci speculatie, ci sa detii pe termen lung, este bine sa astepti sa treaca euforia generala.

Fiecare guru are propria strategie si portofoliul lui este un tot unitar. Actiunile din cadrul lui s-ar putea sa faca mai mult sens impreuna decat luate separat. De exemplu, cineva care crede ca pretul petrolului va creste de la nivelul actual foarte scazut, dar nu este sigur, ar putea avea urmatoarea strategie: sa  investeasca intr-o firma de exploatare petrol, dar sa initieze si o detinere, mai mica, intr-o firma de industria chimica care foloseste resursa naturala respectiva ca si materie de baza (prima actiune profita cand pretul creste, iar doua cand el scade). Peter Lynch, mentionat anterior, era foarte diversificat, pentru ca el analiza firmele mai putin decat altii si nu era mereu sigur de alegerile sale. Oricum nu este nimeni 100% sigur (sau nu ar trebui sa fie) pentru ca universul investitiilor este plin de incertitudine. Insa un investitor bun stie sa gaseasca masuri de protectie inclusiv prin structura portofoliului.

Acum cateva zile managerii de fonduri au raportat tranzactiile pentru trimestrul 1 din 2016. Am observant o aparitie interesanta printre achizitiile unora dintre ei: o firma mica (dupa standardele din SUA) numita Seritage Growth Properties care reprezinta 10.41% din portofoliul lui Bruce Berkowitz, 7.68% din cel al lui Mohnish Pabrai si 3.18% din cel al lui Guy Spier. In plus,  in decembrie 2015 a aparut stirea ca Warren Buffett a cumparat 8% din aceasta firma de investitii imobiliare in contul sau personal, dupa care pretul actiunii a crescut cu 20%.  Este o firma cu o istorie scurta, intrucat a fost desprinsa dintr-o firma mai mare si listata acum un an. Deocamdata nu produce prea multe profituri, dar se pare ca activele sale de tip imobiliar valoreaza semnificativ mai mult decat valoarea lor contabila. Insa puteti verifica aceasta informatie? Cred ca este destul de dificil pentru un investitor bazat in Romania sa evalueze terenuri si cladiri din SUA, chiar si la modul orientativ.

Sa trecem la firma Apple: in acest caz parerile sunt impartite. Carl Ichan, un investitor cu mare influenta, a vandut in trimestrul trecut toate actiunile Apple pe care le mai avea, aceasta dupa ce timp de 3 ani a sustinut ca aceasta este o firma valoroasa si subevaluata. In acelasi timp, Michael Burry (personajul din filmul “The Big Short”) are 16% din portofoliu in Apple, David Einhorn are 15%; iar George Soros si Warren Buffett au cumparat primele actiuni Apple in trimestrul trecut. Pretul actiunii pare scazut in prezent, firma are in continuare o pozitie dominanta in piata, insa a avut success mai mic la unele produse recent lansate si se anunta o scadere a vanzarilor in viitorul apropiat, in special in China. Firmele de tehnologie sunt greu de evaluat, exista o concurenta enorma intre ele, asa ca recomand investitiile in acest domeniu doar celor care au o intelege reala a acestuia.

Tentatiile abunda atunci cand acesti guru isi publica portofoliile, mai ales atunci cand iti atrage atentia o firma care este detinuta de o persoana pe care o admiri sau care apare in portofoliile mai multor profesionisti. Referitor la numarul celor care detin o firma, nu ar trebui uitat fenomenul de contagiune mentionat anterior. Acum aproximativ un an, am observant ca mai multi investitori mari detineau firma coreeana Posco (PKX), printre care Warren Buffett, Charlie Munger (in portofoliul Wesco Financial, nu Berkshire), Mohnish Pabrai. La urmatoare raportare de rezultate am observant ca toti trei au lichidat Posco, total sau cea mai mare parte din detinere. Deci cineva putea cumpara Posco cu gandul ca nu pot gresi trei investitori atat de mari, ca la scurt timp sa se trezeasca ca nu mai este co-actionar cu ei.

Este foarte util sa te inspiri din detinerile profesionistilor, insa nu sa copiezi mecanic. Orice idee ar trebui trecuta prin propriul sistem de investitii si in caz ca ai gasit o firma interesanta sa te intrebi de multe ori daca nu cumva alegerea ta este influentata; daca intelegi domeniul si daca vezi si tu valoarea pe care au vazut-o ei; daca o cumperi la un pret bun sau ar mai trebui sa astepti. Nu uitati ca succesul in investitii depinde in numeroase momente mai mult de disciplina decat de IQ.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>