Ghid de Investitii
DEC 22
2016

Gandeste cantitativ

Publicat de in cu 1 comentariu

Exista dezbateri foarte la moda si uneori aprinse pe tema vegetarianismului si in acest sens as relata urmatoarea situatie: o prietena mi-a spus ca i-au disparut anumite probleme de sanatate de cand nu a mai mancat alta carne decat cea de peste. Insa in acest caz sunt tentata sa intreb: nu cumva problema de sanatate se rezolva daca doar reducea cantitatea de carne de animale terestre, nu sa o elimine complet? Este clar ca in societatile civilizate oamenii consuma mult mai multa carne decat in trecut si ma gandesc ca problema, daca exista vreuna legata de acest aliment, ar putea fi doar excesul.

Pastrand aceeasi zona de interes, sa zicem ca cercetatorii ar descoperi ca din totalul factorilor nocivi pentru sanatate pesticidele au pondere/ efect negativ 0.5%, in timp ce poluarea are 10%. In acest caz, nu cumva ar trebui sa ne revizuim prioritatile si in loc de a cumpara alimente bio mai bine sa ne mutam la munte sau in alta tara, presupunand ca putem face aceasta alegere?

Acestea sunt doar cateva exemple in care intervine gandirea cantitativa. Foarte frecvent in viata de zi cu zi oamenii gandesc doar calitativ: ceva este bun sau rau, alb sau negru, sanatos sau daunator etc, cand de fapt cantitatile sunt cele care ne dau informatiile potrivite. Acelasi lucru poate fi pozitiv intr-o anumita cantitate si negativ in alta. Sau intr-o multime de elemente care sunt parti dintr-un intreg conteaza foarte mult ponderea fiecaruia – daca ponderea este foarte mica, atunci elementul respectiv ar putea fi ignorat. Exista multe perturbari de rationament daca nu se iau in considerare cantitatile si ponderile.

Ca investitor, este important sa ai o orientare matematica, astfel incat sa calculezi cu usurinta indicatori financiari si sa intelegi instrumente financiare, insa gandirea cantitativa inseamna ceva mai general, si anume aplicarea cifrelor pentru a face evaluari mai fine si a avea o strategie mai riguroasa. Sa vedem cateva exemple.

La un moment dat investitorii erau entuziasmati ca o firma din domeniul farmaceutic avea vesti pozitive despre unul dintre produsele sale; ca urmare, pretul actiunii crestea substantial. Insa daca analizai atent situatia observai ca produsul respectiv detinea o pondere foarte mica – de 2 – 3% – din vanzarile firmei, ceea ce este prea putin ca sa poata influenta semnificativ rezultatele acesteia.

In mod similar, probabil ca ti s-a intamplat (eu am trecut prin aceasta situatie de curand) sa te bucuri ca o actiune pe care care o detii a crescut mult intr-o zi, ca apoi sa realizezi ca ea ocupa o pondere mult prea mica din portofoliu. In plus, in aceeasi zi o alta actiune a scazut cu o variatie mult mai mica, dar impactul ca si suma a fost mai crescut datorita ponderii mari in cadrul portofoliului.

Ca si strategie de investitii, exista persoane care cumpara firme riscante, insa cu pondere foarte mica din suma totala pe care o gestioneaza. Sa zicem ca o astfel de actiune are o pondere de 2% din portofoliul cuiva. Investitorul ar putea face un calcul de tipul urmator: cel mai mare risc este sa piarda toata suma investita, ceea ce nu reprezinta o tragedie; pe de alte parte, castigul poate fi de 7 ori suma implicata – ceea ce face ca investitia sa aiba sens. Intr-un articol anterior, am povestit despre celebrul investitor Mohnish Pabrai, care a investit 15% din portofoliu intr-o firma care a intrat in faliment. Desi situatia a trezit diverse suspiciuni, in sensul ca managementul ar fi falimentat-o ca sa favorizeze niste creditori, totusi firma avea datorii mari si facea parte din domeniul riscant al producatorilor de materii prime (zinc in acest caz). Printre altele, cred ca s-a intamplat urmatorul lucru: investitorul a cumparat actiunile respective pe parcursul mai multor ani; pe masura ce pretul scadea, s-a ambitionat sa cumpere tot mai multe, dintr-o lacomie fireasca, si a ignorat ca pe masura ce ponderea crestea, si riscul crestea (actiunile scadeau din cauza unor probleme, intai ale firmei, apoi si ale industriei). In urmatoarea conferinta pe internet in care l-am vazut pe Pabrai, vorbea despre cat de destept a fost Warren Buffett ca investise in Coca Cola, o firma aflata la polul opus.

Este foarte util de retinut chestiunea cu cu ponderea in portofoliu si riscul firmei, adica idea ca firmele riscante sa reprezinte o fractiune nesemnificativa. Daca ma intrebati, v-as sfatui sa elimitati complet firmele cu datorii mari, chiar si in ponderi mici – m-am abatut o data de la acest principiu si nu mi-a placut rezultatul. Insa nu cred ca ar trebui evitate toate firmele ceva mai riscante, de exemplu firmele mici, pentru ca putem rata sansa unor castiguri semnificative. Daca o detinere este dintr-o categorie riscanta, ar trebui limitata la o pondere mica. Numai firmele foarte sigure si care in acelasi timp sunt mult subevaluate ar trebui sa detina ponderi mari. Insa exista investitori care prefera diversificare, astfel incat nicio detinere nu este prea mare.

Exemplul cu Mohnish Pabrai care tot cumpara dintr-o firma riscanta pana cand a ajuns la o detinere semnificativa este foarte relevant, pentru ca este o situatie care li se intampla multora. Mai ales daca sunt value investors, un pret mai mic ii atrage, li se pare ca fac cumparaturi la reduceri din ce ii ce mai mari. Insa se pot pierde din vedere cantitatile. Tocmai de aceea este util sa stabilesti de la inceput ce suma (maxima) vrei sa aloci unei firme, in cate transe vrei sa o cumperi si care este distanta de pret dintre transe. Se pot intampla situatii exceptionale care sa te determine sa regandesti sumele; de exemplu, pretul sa scada enorm de mult si sa doresti sa suplimentezi suma; sau consideri util sa suplimentezi pentru ca ai reanalizat firma si ti se pare mai interesanta decat initial. Insa toate aceste initiative ar trebui sa fie gandite, nu sa reprezinte impulsuri de moment.

Chiar daca ai apetit pentru preturile mici, adica nu te sperie faptul de a cumpara o actiune care se prabuseste, poti avea neplacerea sa nu mai poti cumpara acele “bargains” pentru ca nu mai ai fonduri suficiente de alocat. Ma refer la urmatoarele situatii: fie ai investit prea multi bani intr-o firma, pentru ca nu ti-ai calculat de la inceput pasii, si nu vrei sa risti ca ea sa devina o detinere prea mare; fie nu mai ai fonduri deloc, ceea ce este si mai rau. Credeti-ma ca este foarte frustant! Nu este suficient sa decizi ce actiuni sa cumpari si la ce preturi (maxime), ci si sa acorzi atentie diverselor cantitati.

Am sugerat mai devreme ca gandirea cantitativa ar fi bine sa fie aplicata si la analiza unei firme. Firmele listate la bursa nu sunt dintre cele mai mici si au de multe ori o activitate complexa, care este impartita pe segmente de business, vanzari locale vs. internationale; pot fi actionari mari ai altor firme etc. Atunci cand analizezi business-ul unei firme, nu doar declaratiile financiare, apar multe informatii care par doar calitative sau cu doar putine cifre atasate. Este bine sa le atasezi mai mute cifre, astfel incat informatia sa devina utila. Daca afli ca CEO-ul a vandut un numar din actiunile firmei pe care le detinea, trebui sa cauti cate detinea, cat a primit recent prin stock options si cat (%) reprezinta toate acestea din totalul de actiuni. Daca citesti care este cota de piata a unei firme este util sa te informezi unde se situeaza fata de competitie si cum au evoluat aceste date in ultimii ani. Daca afli ca actiunile unei firme au scazut dramatic pentru ca s-a diminuat cresterea vanzarilor poate ca atunci cand citesti mai mult apare informatia ca aceasta crestere s-a diminuat de la 25% pe an la 15% pe an – ceea ce nu este atat de grav, era clar ca firma nu putea creste la nesfarsit cu 25% pe an. Daca o companie cumpara un competitor, conteaza nu doar utilitatea achizitiei ca si strategie de business, ci si pretul platit: incercati sa studiati daca s-a platit un pret corect (nu prea mare) raportat la vanzarile si profitul firmei achizitionate si daca nu cumva cumparatorul a achizitionat o firma mult prea mare fata de propria dimensiune si de propria capacitate de a se incarca cu datorii.

Tot din aria cantitativa face parte si gandirea probabilistica, cu aplicatii foarte interesante in investitii. In ultimele zeci de ani, teoria probabilitatilor a fost aplicata rigid in piata de capital – am si un articol mai vechi in acest sens – insa principiile simple din zona probabilitalor, aplicate intelept, sunt foarte utile in gandirea unui investitor. Una dintre cele mai bune idei pe aceasta tema este cea exprimata de Warren Buffett: daca exista 1% sansa ca o investitie sa produca pierderi masive, nu trebuie facuta acea investitie, chiar daca oportunitatea de castig este foarte mare. Este un subiec foarte interesant, care merita tratat separat.

 

Incearca sa te concentrezi pe cifre in general, nu doar atunci cand analizezi bilantul unei firme sau faci alta activitate care presupune prin definitie lucrul cu cifrele. Cauta sa faci calcule, sa stabilesti ponderi si mai ales sa intelegi semnificatia cifrelor cu care te intalnesti. Gandirea cantitativa va da mult mai multa precizie analizelor pe care le faci si vei pregati un teren prielnic pentru decizii bune si castiguri substantiale.

One thought on “Gandeste cantitativ

  1. Am investit si la bursa si in imobiliare, imobiliarele mi-au adus doar satisfactii si vreau sa-mi maresc ponderea.Apoi sa nu uitam un principiu general valabil, pomenit de cateva ori si in biblie: “Cine are mai primeste, cine n-are i se ia si ce i se pare ca are”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>