Ghid de Investitii
JUL 20
2015

In ce mai investim?

Publicat de in cu 0 comentarii

Lucrurile s-au schimbat in Romania in ultima vreme. Acum cativa ani, intalneam angajati bucurosi ca le creste agresiv salariul in fiecare an si dornici de a lua credite pentru a-si cumpara case oricat de scumpe, precum  si oameni de afaceri foarte prosperi si cu apetit pentru consulmul de lux.

Lumea este acum mult mai prudenta si chiar dezamagita de viata – se stie ca romanii trec repede de la extaz la agonie. Angajatii firmelor mici sufera din cauza salariilor neindestulatoare si a perspectivei somajului, in timp ce angajatii corporatiilor au o viata mai imbelsugata si mai multa siguranta, insa sunt complet alienati de stilul de lucru in sistemele rigide ale multinationalelor.  Am auzit oameni spunand ca ar face un business oricat de mic, chiar si o covrigarie la care sa-si vanda singuri marfa, decat sa mai mearga la sedinte sau sa faca rapoarte inutile. Insa daca vorbesti cu afaceristii, vremurile sunt grele si pentru ei, cu profituri mult mai mici decat in trecut si perspectiva falimentului; concurenta este mare si piata saraca, deoarece multi clienti nu mai pot cumpara decat strictul necesar.

Oameni din toate categoriile au redus consumul, sunt mai rationali in alegeri, au ajuns sa se intrebe daca chiar au nevoie de acel obiect care tocmai le-a atras atentia, daca nu cumva pot renunta la o masa la restaurant si sa se rezume la o cafea, daca chiar trebuie sa poarte haine “de marca” si sa cumpere cazare scumpa pentru vacanta. Poate ca ma insel, dar tendinta spre lux si consum exagerat tinde sa fie considerata de prost gust dupa valorile care se contureaza in societatea noastra. Tehnologia si concertele mai reusesc sa scoata bani din buzunarele oamenilor, insa acolo vorbim despre o patura sociala privilegiata din orasele mari.

Cei care au un surplus de bani incep sa isi puna problema economisirii si chiar a investitiilor. Cea mai la indemana forma de economisire este prin constituirea de depozite la banci si se pare, in mod paradoxal, ca sunt mai multi oameni interesanti acum, cand dobanzile au ajuns sub 2%, decat in urma cu cativa ani. La aceste valori, practic trebuie sa fim multumiti ca avem o varianta de a ne pastra banii in siguranta (sper), adica “bani albi pentru zile negre” si atat, pentru ca nu poate fi vorba de castiguri. Sa vedem cateva valori ale dobanzilor la lei in cateva momente dupa anul 2000, cand economia romaneasca s-a mai stabilizat: spre 30% in 2002, 16 – 17% in 2005, la inceputul lui 2010 se mai gaseau dobanzi peste 10%, in 2011 cu greu peste 8% si apoi a urmat o scadere accentuata pana la valorile deprimante din prezent. La un moment dat prin 2005 discutam cu diverse persoane despre ideea de economisire si mi se tot spunea ca inflatia este cel putin cat dobanda, asa ca nu are rost.  In 2007 deja nu mai puteai discuta cu nimeni despre acest subiect, pentru ca majoritatea oamenilor erau prea ocupati sa isi cumpere case si masini, cu credit, ceea ce este de inteles in conditiile in care economia duduia, lumea castiga bani din ce in ce mai multi si in Romania nu se stia inca ce inseamna capitalismul.

Este foarte adevarat argumentul ca inflatia iti manca tot castigul din dobanda daca iti raportai toate socotelile la moneda nationala. Dar sa ne largim putin orizonturile: cum ar fi daca ne-am raporta castigurile la o moneda internationala puternica, de exemplu dolarul SUA – acum 10-15 ani el era moneda de referinta, iar astazi, in conditiile in care Europa este tot mai instabia, tot la el ne intoarcem. Pana in anul 2000, leul s-a devalorizat constant fata de USD, insa se stie ca economia sub toate aspectele a fost “salbatica” pana atunci. Ulterior, cursul de schimb s-a mai stabilizat, astfel incat din 2001 pana in 2012 , cu ajustare  pentru leul greu introdus in 2005, a oscilat in jurul valorii de 3 RON pentru 1 USD. Oscilatiile au fost mari in unele momente, cu tendinta de intarire a leului in anii gloriosi 2006 – 2008, cei dinaintea crizei, dar in oricare dintre ani puteai gasi perioade  cu un curs foarte apropiat de valoarea mentionata. Asadadar, castigurile cu dobanzile in lei, erau aceleasi si in raport cu dolarul – ceva fabulos pentru un investitor care ar fi venit din Vest! Puteai sa te gandesti ca la un moment dat sa transformi banii in dolari si te muti in SUA, daca in lei ai ramas sarac, iar in dolari te-ai imbogatit! Oricum, merita “riscul” de a economisi in acea perioada.

Dupa ani de stabilitate economica in Romania, inclusiv in ceea ce priveste cursurile de schimb, si dupa aderarea la Uniunea Europeana, investitori straini au inceput sa plaseze bani in bancile locale. Si romanii, deveniti intre timp mai responsabili, au inceput se manifeste o rata mai mare a economisirii. Insa pe masura ce toti acesti investitori intelegeau beneficiile economisirii in Romania sau ale economisirii in general, dobanzile au inceput sa scada puternic si sa anuleze toate sperantele oamenilor de a deveni putin mai bogati (macar in dolari) prin asteptarea pasiva ca banii sa se inmulteasca in cont. Se pare ca simpla vointa de a amana cheltuielile si a face economii nu mai este suficienta ca sa obtii niste castiguri semnificative.  Si pentru ca atunci cand ceva merge rau mai apar si altele, s-a stricat si povestea cu dolarul: din 2012 si pana la mijlocul lui 2014 leul s-a devalorizat, dar tot mai puteai sa cumperi dolari la 3.20 – 3.30 RON, insa ulterior devalorizarea a fost puternica. Din iulie 2014 si pana in iulie 2015 dolarul s-a apreciat cu 25% fata de leu si acum se afla peste valoarea de 4 RON. De data aceasta, facea sens sa schimbi banii in dolari acum un an, dupa ce multi ani i-ai tinut in lei. Dar nu putem condamna pe nimeni ca nu a avut aceasta inspirate; oscilatiile de curs valutar sunt greu de anticipat.

A fost o fereastra de oportunitate cu dobanzile mari la lei si cursul de schimb constant cu dolarul, dar acum aceasta s-a inchis si este nevoie de alte solutii pentru rotunjirea veniturilor. O varianta ar fi investitiile la bursa si daca ne referim la Romania, as recomanda mai ales prudenta fata de orice are legatura cu piata de capital de aici, pentru ca exista inca numeroase elemente de “salbaticie”. In primul rand, cine este tentat sa investeasca in firmele listate in Romania, ar trebui sa tina cont ca nu exista garantia unor raportari financiare transparente si corecte, deoarece organizarea si reglementarea pietei de capital este slaba. De asemenea, sunt cunoscute diversele nereguli care au afectat actionarii minoritari, de exemplu in cazul firmelor care s-au delistat de pe Rasdaq si actiunile au fost rascumparate la preturi nefavorabile pentru acestia; sau smecheriile facute de conducerea si actionarii majoritari ai unor SIF-uri. De asemenea, in Romania exista oameni care au investit prin intermediul brokerilor locali si s-au trezit ca le-au disparut activele si banii, cazuri care nu cred ca au fost solutionate pana in prezent. In tarile si pe pietele de capital occidentale exista in principal doar riscul de piata, insa in Romania se adauga si diverse riscuri specifice. Nu este util sa asteptati sa se materializeze vreunul dintre acestea ca sa va convingeti… si nici sa  ganditi eternul “nu o sa mi se intample exact mie”.

O solutie mai sigura din mai multe puncte de vedere este investitia pe bursele tarilor dezvoltate, in special SUA, unde se gasesc cele mai interesante firme si cu cea mai mare expunere internationala. Institutia de reglementare – Securities and Exchange Commission este foarte vigilenta si agresiva, si datorita istoriei mult mai lungi a reusit sa acopere numeroase cazuri de posibile fraude. Din acest motiv si din altele, care tin de atmosfera morala generala si atitudinea fata de business, micii actionari ai firmelor sunt mult mai protejati. De asemenea, impozitarea pentru romanii care investesc in SUA este acceptabila: 16% pentru castigul de capital si 10% pentru dividende.  In ceea ce priveste brokerii care pot fi folositi si care prezinta siguranta, exista unele banci mari din Romania care au si serviciul de intermediere pentru investitiile pe bursele straine, care cer comisioane cam mari, si brokeri mari internationali, cu servicii online si comisioane mai mici.

Insa momentul actual nu este cel mai favorabil pentru “cumparaturi” pe piata americana: preturile majoritatii actiunilor sunt foarte ridicate, ceea ce se vede din valorile indicilor importanti, de tipul S&P 500 sau Dow Jones, care sunt aproape de maximele istorice. Indicatorul P/E (price/ earnings) este in jur de 19 pentru S&P 500, iar in mod normal, daca profiturile nu sunt afectate de vreo recesiune brusca, piata este atragatoare la valori de maxim 14 ale indexului. Referitor la actiunile individuale, dintre acestea au in  prezent preturi scazute doar cele cu probleme sau cele care au la baza commodities, adica resurse energetice (de ex. petrol), metale industriale, metale pretioase, produse agricole, produse animale,. Preturile pentru commodities sunt acum la cel mai scazut nivel din 2002, deci ele – direct sau prin firmele asociate – pot reprezenta niste investitii interesante pentru cei care le inteleg si care au curajul sa suporte o volatilitate foarte mare.

In rest, piata de capital ofera foarte putine oportunitati cu adevarat bune la ora actuala, iar cei care isi doresc neaparat sa investeasca risca sa cumpere un activ de proasta calitate sau prea scump sau ambele. Evident ca exista si alte tipuri de investitii: pentru cei care dispun de sume mari de bani exista acum ocazia sa cumpere niste insule grecesti sau sa achizitioneze integral o firma privata de buna calitate. Investitorii mai mici ar trebuie sa tina cont ca o virtute importanta este rabdarea, care este intotdeauna rasplatita – dupa o perioada de liniste se intampla intotdeauna ceva: a fost salvata momentan Grecia, dar poate ca guvernul chinez nu va reusi sa infraneze caderea accentuata a bursei inceputa acum cateva luni sau poate ca apare alt eveniment. Cert este ca intotdeauna apare ceva. Este un moment bun sa va imbogatiti cunostintele, sa va rafinati strategiile si sa va asigurati ca aveti suficienti bani pentru momentul cand veti prinde “prada”. Se pare ca ursii din Alaska, care se hranesc in principal cu somoni, trebuie sa suporte perioade destul de lungi in care pestii nu se arata prin raurile bantuite de ei. Atunci cand vine sezonul bun, pestii apar la inceput in numar mic, insa ursii, chiar daca sunt slabiti si infometati, stau in asteptare si isi pastreaza resursele pentru momentul cand vor aparea foarte multi si va fi nevoie de mai putina energie consumata pentru o masa imbelsugata.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>