Ghid de Investitii
MAY 28
2016

Investitii in farmaceutice

Publicat de in cu 0 comentarii

Investitiile in firme din domeniul farmaceutic au devenit din ce in ce mai populare incepand cu anii ’90 datorita aparitiei si dezvoltarii medicamentelor biologice. Asa a aparut biotehnologia aplicata in medical si firmele “biotech”, care sunt dintre cele mai atragatoare de pe Wall Street si care au fost in unele perioade protagonistele unor bule speculative care au rivalizat cu cele din tehnologia informatiei.

Asemanarea cu IT-ul este bine intemeiata: ambele se dezvolta cu multa inovatie, sunt foarte profitabile dar si riscante. Insa o diferenta importanta este ca produsele biotehnologiei au in medie o mai mare utilitate sociala decat cele din IT, ceea ce confera o mai mare stabilitate firmelor respective: un medicament care vindeca sau tine sub control o boala este mai important decat un software sau dispozitiv care faciliteaza o activitate oarecare (desi unii ma vor contrazice, cel putin pana cand se vor descoperi medicamentele care sa vindece dependenta de diverse telefoane, retele sociale etc). Exista si produse IT de mare utilitate, numai ca start-up-urile recente din domeniu se axeaza in majoritate covarsitoare pe nevoi superficiale.

Medicamentele clasice, cele care sunt sintetizate chimic, la un moment dat s-au dovedit incapabile de a trata boli grave precum cancerul, diabetul, boli autoimune, virale etc. In acelasi timp, inovatiile stiintei au permis utilizarea sistemelor biologice, organismelor vii, pentru a produce terapii mai eficiente. Variantele incipiente se refereau doar la utilizarea directa a unor compusi extrasi din surse biologice (eg. prima insulina extrasa de la porc), insa la ora actuala, prin procese biologice, se obtin substante similare cu cele produse in mod natural de un organism viu.

In general, atunci cand vorbim despre medicamentele biologice “adevarate”, ele sunt obtinute printr-un procedeu de inginerie genetica care foloseste ADN recombinat. Mai exact, o secventa de ADN uman este inserata intr-o celula gazda (bacterie sau ceva mai complex) si in acel mediu ADN-ul va produce o proteina, de obicei, care va constitui baza viitorului medicament – insa procesul este mult mai complicat decat atat.

In primul rand este vorba de un proces de cercetare foarte lung, care de la primele incercari si pana cand medicamentul este aprobat dureaza 10 – 15 ani si presupune investitii enorme. Firmele mature de biotehnologie investesc si 20% din vanzari in cercetare, iar cele “early stage” cheltuie pe aceasta activitate orice capital aflat la dispozitie (si in ultimii ani au la dispozitie din ce in ce mai multi bani). Si la farmaceuticele clasice procesul de dezvoltare a medicamentelor este asemanator de anevoios, insa costurile ulterioare, cele de fabricatie, sunt mult mai mici.  In schimb, biologicele, care sunt niste produsi complecsi si instabili, necesita un proces de fabricatie mult mai lung si in conditii speciale. Datorita acestui motiv si pentru ca ele trateaza sau amelioreaza boli mai grave (sau pretind ca fac toate acestea), medicamentele biologice sunt mult mai scumpe decat celelalte. Ca urmare, preturile pe care le platesc asigurarile de sanatate au ajuns atat de mari, in special in SUA, incat exista numeroase lupte de scadere a acestora. Din acest motiv, exista firme bune din domeniu evaluate slab de catre piata.

Toti producatorii mari, vechi de medicamente (eg. Johnson & Johnson, Pfizer, Sanofi, Roche, GlaxoSmithKline, AstraZeneca, sunt acum firme mixte, adica produc si tratamente clasice, si biologice – insa din ce in mai multe biologice). Unii chiar pretind ca sunt firme de biotech, insa daca va documentati veti vedea ca adevarul este altul. Ar trebui mentionat ca nu se va renunta la medicamentele clasice – exista arii medicale unde ele ofera tratamente mai bune – insa sunt mai putin profitabile, ceea ce se vede in rezultatele acestor firme mari, mixte: cam toate au vanzari in declin in ultimii ani si sunt intr-o frenezie a achizitiilor (pe care ei le considera salvatoare).

In peisajul firmelor “pure” de biotech sunt cativa jucatori mari si multi de talie mica. Cele mai multe sunt in SUA, pentru ca acolo au existat si exista cei mai multi bani disponibili a fi investiti fara a produce nimic in primii ani. Cele mai mari, dupa vanzari, sunt: Gilead Sciences, Amgen, Celgene, Biogen. Celgene are in faza de cercetare un numar impresionant de produse, dar este si foarte scumpa; Amgen si Biogen arata foate bine ca cifre si cu preturi acceptabile; insa cea care atrage cel mai mult atentia este in mod clar Gilead, pentru ca are rezultate exceptionale si este foarte ieftina. Aceasta este lider in doua arii medicale (HIV si hepatita C), are cel mai mare profit dintre toate firmele din domeniul farmaceutic, rata profitului  53%, crestere accelerata in ultimii ani, achizitii valoroase etc. Ea se afla acum la Price/ Earnings in jur de 7 intrucat se crede ca nu va mai merge le fel de bine: ca va fi nevoita sa scada preturile medicamentelor principale, ca aduna bani fara sa faca achizitii, ca se lupta cu Merk pentru un patent. Este o firma care merita studiata (aceasta nu este o recomandare de investitie).

Exista cateva aspecte importante legate de investitiile in farmaceutice:-

– Trebuie sa cunosti domeniul, ceea ce nu inseamna neaparat studii de medicina, biochimie, farmacie, insa este necesara cunoasterea modului de functionare: cum se desfasoara procesul de cercetare, cum sunt aprobate medicamentele, care este relatia cu asiguratorii, cum sunt castigati banii, care sunt firmele importante etc

– Ar trebui evitate firmele aflate in faza de dezvoltare, fara produse aprobate, fara profituri – riscul este foarte mare, rata de esec este peste 90%. Indiferent de cat de promitatoare par, nu exista o garantie a rezultatelor. Investitorul poate avea castiguri foarte bune cu firme care sunt deja profitabile, incat nu merita sa joace la loterie.

– In general vorbind, ar trebui investit in firmele care au avut rezultate bune pana acum, nu cele care au rezultate proaste si mii de promisiuni. Indiferent care sunt criteriile de evaluare ale fiecarui investitor, ele trebuie intrunite in rezultatele palpabile din ultimii ani.

– Nu numai ca firma ar trebui sa faca bani, dar si sa fie unul dintre jucatorii importanti dintr-o arie medicala, sa aiba cel putin un produs de top – numai asa se asigura “economic moat”, acel avantaj competitiv indispensabil ca firma sa reziste intr-un domeniu atat de inovativ. Dar ar fi ideal sa nu depinda de un singur produs.

– Este nevoie de medicamente care chiar amelioreaza sanatatea oamenilor, nu de cele promovate prin marketing si smecherii; pe langa aspectul moral, acestea din urma vor fi primele eliminate atunci cand asigurarile medicale isi vor limita bugetele sau cand concurenta va aduce pe piata produse cu adevarat utile.

– In caz ca firma vinde produse foarte scumpe, ar trebuie sa ne informam daca acestea ofera niste beneficii reale; care este relatia cu asiguratorii – daca nu cumva acestia fac presiuni mari pentru scaderea pretului; daca nu cumva au avut loc cresteri artificial de pret – ca il cazul firmei Valeant, implicata la ora actuala in diverse scandaluri.

– Firmele bune au in general un “pipeline” destul de bogat, adica suficient de multe medicamente aflate in diverse faze de cercetare, de preferat in faze cat mai avansate. Ar trebui studiat si ce afectiuni isi propun sa trateze prin respectivele medicamente, adica daca este o zona medicala unde este mare nevoie de o descoperire revolutionara sau este un produs de tip “me too”, la fel ca multe altele intr-un domeniu deja prea aglomerat.

– Firma trebuie sa fie capabila sa lucreze prin parteneriate si diverse alte colaborari – este tipic domeniului, nu pot evolua altfel, pentru ca este foarte dificil sa desfasori singur procesul de cercetare, se cere prea multa inovatie.

– Este foarte importanta conducerea, in special atitudinea ei fata de cercetare si achizitii: accentul pe cercetare sa fie enorm si executivii de la varf sa fie in capabil sa inteleaga unde sa continue si unde sa se opreasca si care sunt domeniile cele mai interesante si in care firma are un avantaj; sa nu se lanseze in achizitii prea multe si prea costisitoare – o tendinta puternica in randul firmelor de biotehnologie (si farmaceutice in general).

– Este un dezavantaj al investitiilor in acest domeniu faptul ca ele depind prea mult de CEO, ca acesta sa fie vizionar, luminat, intelept. Trebuie o documentare foarte amanuntita in legatura cu CEO-ul.

– Oricat de mare si solida ar fi o firma de farmaceutice, oricand se poate intampla ceva (legat de patente, efecte secundare ale tratamentelor etc) care sa ii modifice substantial rezultatele. Din acest motiv ar fi bine ca o astfel de investitie sa nu aiba o pondere prea mare in portofoliu.

Domeniul “pharma” ofera oportunitati interesante insa ar trebui abordat cu precautie si numai de catre cei care il inteleg. Ar fi util ca investitorul sa cumpere actiunile acestor firme la preturi care implica o “marja de siguranta (“margin of safety”) mai mare decat in alte situatii. Piata ne ajuta in acest sens, ele avand o volatilitate mai mare decat alte actiuni. Nu este nevoie decat de rabdare ca pretul sa ajunga mult sub valoarea intrinseca.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>