Ghid de Investitii
OCT 18
2017

Modele mentale

Publicat de in cu 0 comentarii

“If your professors won’t give you an appropriate multi-disciplinary approach, if each wants to overuse his models and underuse the important models in other disciplines, you can correct that folly yourself” – Charlie Munger

“As I look back on it now, it’s obvious that studying history and philosophy was much better preparation for the stock market than, say, studying statistics”  – Peter Lynch

“Some people think in words, some use numbers, and still others work with visual images.  I do all of these, but I also think using models” – Ed Thorp

 

Multi investitori mari sunt de accord ca cel mai inteligent dintre ei este Charlie Munger, partenerul lui Warren Buffett de la Berkshire Hathaway. Chiar si Buffett spune ca Munger este mai inteligent decat el. Dar exista un aspect care ma pune pe ganduri: Munger este un tip arogant si nu a acceptat pe nimeni ca sef, in afara de Buffett. Cand l-a intalnit pe Buffett s-a lipit de el si sta in umbra acestuia de peste 50 de ani. IQ-ul este greu de masurat in general si cu atat mai mult la un nivel atat de sus, insa aspectul unde nimeni nu are dubii este ca Munger este cel mai intelept dintre toti. In plus, a fost suficient de generos cu sfaturile lui incat toata lumea sa se poata inspira de la el.

Munger povesteste ca la o petrecere sofisticata a fost intrebat de o doamna care vroia sa se faca placuta care este cheia reusitei lui. Doamna era atragatoare si mieroasa, dar el nu s-a lasat intimidat in vreun fel, iar raspunsul lui explica de ce: faptul ca a fost rational l-a ajutat cel mai mult in viata. Dar prin a fi rational el intelege mai mult decat stim noi si anume este vorba despre o constructie mentala complexa pe care el a realizat-o de-a lungul vietii.

Munger spune ca el si Buffett au fost toata viata “learning machines”, iar aceasta nu inseamna doar acumularea de cunostinte, ci si perfectionarea modului de a gandi. In diverse discursuri si carti el ne dezvaluie ca si-a construit o retea de modele mentale – “Latticework of Mental Models” – in care a inglobat intelepciunea lumii.  Acestea sunt mai mult decat niste sabloane (sablon suna din start limitativ) sunt niste idei foarte generale si solide, care pot fi aplicate in diverse situatii in care trebuie sa faci o evaluare si, eventual, sa iei o decizie. Este foarte greu sa faci rationamente corecte daca trebuie de fiecare data sa incepi de la zero. Nimeni nu are suficient timp si suficienta putere de procesare. De aceea este bine sa ai niste scurtaturi, insa unele de buna calitate.

Oamenii folosesc oricum niste scurtaturi in gandire, care sunt invatate din mediul lor cultural si ii ajuta sa navigheze mai repede prin viata; insa de multe ori navigheaza destul de prost, fara busola potrivita. De exemplu, avem tendinta sa caracterizam oamenii de o anumita nationalitate dupa ce vedem cativa dintre ei, insa statistica ne invata ca avem nevoie de un numar mai mare de indivizi pentru a face o evaluare corecta. Multe dintre schemele noastre de gandire formate in mod automat nu sunt prea utile. Probabil ca avem o senzatie de naturalete cand le folosim, pentru ca suntem obisnuiti cu ele, insa ar fi mai bine sa invatam ca roboteii un mod corect de gandire si sa avem putina perseverenta pana ce si acesta devine natural.

Majoritatea oamenilor detin cateva modele corecte, cel putin in anumite contexte, de obicei provenite din domeniul in care lucreaza si pe care tind sa le foloseasca in toate situatiile. Insa acestea nu sunt de ajuns pentru lumea complexa in care traim si ceea ce fac ei este sa forteze realitatea sa se incadreze in acele cateva modele, ca intr-un pat al lui Procust. Asa cum spune Munger: “To a man with only a hammer, everything looks like a nail”. Tindem sa folosim uneltele pe care le avem la indemana, cele cu care suntem obisnuiti.

In viata de zi cu zi, observam deseori confruntarea dintre doua tabere de specialisti: psihologii si alti specialisti din stiintele sociale, pe de-o parte, si matematicienii, fizicienii/ inginerii, pe de alta parte. Primii zic despre ceilalti ca sunt rigizi, deterministi, lipsiti de nuante si manipulabili, iar a doua categorie o considera pe prima lipsta de logica, rigoare si structura. De fapt, toti au dreptate pentru ca limitarea la un domeniu, indiferent care ar fi el, ne ingusteaza aria posibilitatilor. In schimb, oamenii care dobandesc cunostinte din domenii diferite si incep sa faca conexiuni intre ele realizeaza un salt enorm. Se stie ca persoanele care trec dintr-un domeniu in altul aduc de multe ori noi perspective, noi abordari, care sunt mai putin accesibile celor care raman mereu fixati in aceeasi specializare.

Ideea de a face conexiuni este importanta: sunt multi oameni eruditi, care fac impresie buna in mediile intelectuale, insa mintea lor da impresia de un amalgam nestructurat de informatii, care nu au utilitate prea mare. Ele trebuie structurate intr-o retea complexa, deci sa aiba legaturi intre ele (sa avem  categorii, ierarhii etc). Insa pentru constructia modelelor mentale nu este nevoie sa acumulam cunostinte detaliate din diverse domenii, ci acele cunostinte fundamentale, care exista in cursurile de baza si care sunt neschimbate de multi ani. Ele trebuie sa fie suficient de generale incat sa poata fi aplicate in multe situatii, inclusiv in alte domenii decat cele din care provin. Cele mai multe si mai interesante astfel de idei au fost culese din psihologie si sociologie, matematica si teoria sistemelor, fizica, economie, biologie. Trebuie abordate si intelese foarte bine, in profunzime aceste idei, teorii de baza si anume acelea despre care simtim ca prezinta suficienta relevanta si generalitate.

Sa vedem niste niste exemple. Sa consideram conceptul de relativitate, care in mod clar vine din fizica. Acesta poate fi aplicat in orice context in care un observator nu poate intelege un sistem din care el insusi face parte. Relativitatea poate fi aplicata cu succes sistemelor sociale, in care poate fi dificil sa faci aprecieri obiective atata timp cat te afli in interiorul lor – este o idee simpla, pe care multi o cunoastem deja insa o aplicam mai rar decat credem. Este important sa patrundem cu adevarat aceste concepte si sa exersam aplicarea lor pentru a fi siguri ca renuntam la vechile obieceiuri.

Daca ramanem in sfera lui Einstein, el considera dobanda capitalizata (compound interest) cea mai mare descoperire matematica din toate timpurile. Dupa cum stim, capitalizarea inseamna adaugarea dobanzii la suma initiala, apoi se calculeaza dobanda generata de noua suma, dobanda se adauga la suma respectiva si tot asa la infinit. Ar fi bine ca acest fenomen miraculous sa fie inteles macar in sensul lui direct, economic, dar acest lucru este mai greu de realizat pentru ca el este un efect exponential, nu liniar, ceea ce este mai putin intuitiv, cere o mai mare putere de abstractizare. Dar ar fi si mai util ca acest concept de capitalizare sa fie inteles intr-un sens mai general pentru ca el poate fi aplicat cu succes si in alte situatii, de exemplu la cresterea unei firme, care la un moment dat poate avea o evolutie exponentiala datorita suprapunerii si acumularii mai multor influente pozitive. Capitalizarea functioneaza si cand ne gandim la un efect de crestere exponentiala a cunostintelor, competentei, experientei si chiar averii unei persoane.

Sunt destul de multe concepte cu grad mai mare de abstractizare care pot deveni modele mentale puternice. Insa fiind abstracte ele nu sunt intelese si utlizate in mod natural. Chiar si specialistii din stiintele exacte de unde provin de obicei aceste idei sunt obisnuiti sa le foloseasca doar in activitatea lor uzuala; au nevoie de deschidere si antrenament pentru a incepe se le foloseasca in alte arii. Dar ideile generale din zona stiintifica ne pot oferi niste unelte foarte puternice, care fac saltul la un nivel superior de gandire.

Alt exemplu este efectul de levier (leverage), care vine din fizica, chiar de pe vremea lui Arhimede. Dupa cum stim, un levier permite ca prin aplicarea unei forte mici sa se obtina un efect mult mai mare. Ideea a fost preluata de lumea financiara si acum cateva zeci de ani a izbucnit o euforie a achizitiilor bazate pe un capital propriu mic la care se adauga un imprumut foarte mare si ca urmare efectul de levier multiplica semnificativ eventualele castiguri sau eventualele pierderi. Dar el poate fi observat si in alte situatii in care se aplica un efort, o suma sau orice variabila de intrare in cantitate mica iar rezultatul este mult mai amplu. Doar sa nu uitam ca este o sabie cu doua taisuri. Faptul ca putem recunoaste situatii de tip levier pozitiv sau negativ sau chiar sa cream unele pozitive ne poate aduce beneficii substantiale in viata.

Gasim pe internet suficient de multe exemple de modele mentale, unele furnizate chiar de Munger. Important este ca ele sa fie extrase din mai multe domenii; asa cum am precizat, sa fie idei fundamentale, neafectate de trecerea timpului; de asemenea, sa fie suficient de multe, astfel incat sa nu ajungeti in situatia omului cu ciocanul. Munger spune ca 80 – 90 de modele bine alese reusesc sa acopere majoritatea situatiilor in care trebuie sa luam decizii. Cred ca fiecare ar trebui sa isi formeze propriul set de modele, eventual insistand pe slabiciunile pe care le observa atunci cand incepe sa se informeze pe aceasta tema (pana atunci nu prea esti constient care sunt acestea). Vei observa ca ideile care vin din domenii cu care nu prea te-ai intersectat iti ofera o foarte placuta revelatie.

Modelele devin folositoare in momentul in care am inteles conceptele respective si incepem sa lucram cu ele in diversele situatii de viata. Daca in momentul cand avem de rezolvat o problema ne apar in minte 2-3 modele care concureaza pentru rezolvarea ei, atunci suntem pe drumul cel bun. Situatiile in care cineva nu are dileme, ci doar certitudini semnaleaza mai mult lipsa ratiunii decat prezenta ei.

Charlie Munger este cel mai mare ganditor din lumea investitiilor, dar si unul dintre cei mai mari in general, cel putin dintre contemporani. Este omul care si-a petrecut viata invatand cum sa gandeasca mai bine. Suntem privilegiati ca lumea globalizata in care traim ne permite sa avem acces facil la ideile lui, asa ca ar fi bine sa profitam. In momentul cand incepem sa ne folosim mintea mult mai bine, observam o diferenta enorma fata de oamenii din jur si ni se deschide in fata o lume noua plina de posibilitati. Incepem sa devenim si putin mai elitisti, dar macar atunci chiar meritam.

PS. Lui Warren Buffett nu ii place sa joace rolul omului destept. Prefera sa fie popular, iubit de oameni, asa ca si-a creat imaginea de american cu gusturi simple, simpatic, care se prosteste si este acomodant cu toata lumea. Dar nu ar trebui sa ne lasam indusi in eroare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>