Ghid de Investitii
DEC 07
2017

Utilizati un checklist – este magic

Publicat de in cu 0 comentarii

Aveti obiceiul sa folositi o lista de verificare atunci cand va faceti bagajele pentru vacanta, macar una care sa includa obiectele importante (pasaport, bani, periuta de dinti etc)? Banuiesc ca sunt cativa care vor raspunde ca da. Dar folositi o lista si atunci cand cumparati pantofi, ca sa fiti siguri ca nu va lasati orbiti de entuziasm si ca verificati daca au talpa flexibila, nu va strang, pielea este moale, nu va rod cusaturile, sunt comozi de la prima incercare, tocul nu este prea inalt (la femei), pretul este bun si daca chiar aveti nevoie de ei? Presupun ca nu prea folositi, si nici eu, tocmai de aceea ne trezim ca jumatate dintre pantofii cumparati raman nefolositi si portofelul se goleste. Putem sa ne obisnuim cu pantofii cumparati degeaba, insa exista situatii de viata in care folosirea unei liste de verificare – checklist – este cu adevarat importanta.

Am auzit pentru prima data niste argumente convingatoare despre utilizarea unui checklist la Mohnish Pabrai, un investitor indian foarte cunoscut, despre care am mai scris. El este atat de atasat de aceasta idee incat unii l-au numit “the checklist investor”. Aveam in acel moment un excel cu cateva intrebari pe care il foloseam in analiza firmelor, dar mi-am dat seama ca mai trebuie completat cu multe elemente. Apoi am citit cartea unui alt investitor interesant, prieten cu Pabrai – Guy Spier – in care era iar laudat checklist-ul si a mai fost adaugata ideea ca acesta trebuie sa fie personalizat, inclusiv ca trebuie sa insisti pe propriile puncte slabe atunci cand iti construiesti intrebarile. Iar am avut o mica revelatie si mi-am completat lista cu intrebari suplimentare in punctele unde ma consideram vulnerabila (aceasta dupa ce am facut o analiza dureroasa a greselilor din anii anteriori).

Aceasta idee de utilzare a unui checklist in activitatea de investitii apare si la Charlie Munger, partenerul lui Warren Buffet de la Berkshire Hathaway. Dar cel care a popularizat conceptul de checklist este Atul Gawande, un medic care a scris cartea “The Checklist Manifesto”, deci cineva care nu are legatura cu domeniul investitiilor, dar care a lansat o idee cu aplicabilitate foarte larga.

Checklist este o strategie ridicola prin simplitatea ei, dupa cum o considera chiar Atul Gawande, dar care reduce dramatic rata de esec in domenii complexe, unde oamenii petrec ani multi ca sa invete sau sa creeze proceduri si tehnologii complicate. Utilizarea regulata a unui checklist vine din domeniul aviatiei, unde aceasta poate face diferenta dintre viata si de moarte. De obicei, checklists folosite de personalul de zbor sunt simple, scurte si la obiect. Exista checklists folosite pentru activitatile de rutina (cum ar fi decolarea si aterizarea), dar si unele la care pilotii apeleaza in situatii deosebite, atunci cand a avut loc un incident si trebuie parcurs un proces decizional.

La fel se intampla si in medicina, unde acest instrument este folosit in situatiile de rutina, dar unde a uita sa bifezi o activitate poate insemna infectarea pacientului cu o bacteria periculoasa, de asemenea si in operatii complexe, cazuri grave de la Urgente, unde proiectul se imparte in bucati si se foloseste cate un checklist pentru fiecare componenta.

A fost realizat la un moment dat un proiect de introducere a checklists in diverse spitale.  Anterior,  aplicarea procedurilor se baza doar pe memoria si atentia personalului si s-a observat ca deseori era ratata cel putin o operatiune din procedurile de rutina – doar rutina, nimic complicat – astfel incat cazurile de infectii sau alte complicatii erau mult mai dese. In acelasi timp, anumite spitale care deja utilizau checklists reuseau sa rezolve cazuri complexe, care presupuneau multiple operatiuni si operatii, in care ratarea unei singure proceduri putea duce la pierderea pacientului. Acestia reuseau sa salveze oameni cu probleme grave in timp ce altora le mureau pacienti cu interventii banale pentru ca erau infectati din neglijenta.  Este util sa cititi exemplele din carte pentru a intelege ce diferenta poate face utilizarea unui checklist!

Aceste checklists intervin ca un instrument ajutator, care compenseaza slabiciunile mentale inerente, si ne referim aici mai ales la cele legate de memorie si atentie. Mai ales in domeniile foarte specializate, este dificil ca oamenii sa deschida in orice situatie exact sertarele care trebuie din multitudinea de informatii inmagazinate in creierul lor. Poate doar robotii, care se pare ca ii vor inlocui pe anumiti specialisti la un moment dat, vor reusi aceasta performanta. Dar nu sunt sigura ca vor fi performanti in toate aspectele.

Pentru a utiliza eficient checklists este necesara o analiza prealabila a activitatii/ proiectului. Cele complexe pot fi impartite in segmente mai simple si, eventual, specializate, fiecare beneficiind de un checklist si de pesoane diferite care se ocupa de indeplinirea lor. Pentru segmentele simple poate fi folosit un checklist standard – in medicina, pregatirea pacientului pentru operatie este un exemplu de activitate standardizata.

Dar exista si proiecte unicat, de exemplu in domeniul constructiilor, in care chiar si segmentele simple sunt unicat si se foloseste un checklist creat special, care nu se va reutiliza in alt proiect. Gawande a fost surprins sa descopere in constructii o complexitate mai mare decat in medicina. Acolo exista numeroase situatii neprevazute, in care trebuie gasita o solutie iesita din tipare, eventual fara a utiliza un checklist de task-uri. Insa Gawande a descoperit manageri de proiect din constructii care utilizau un checklist al comunicarii din echipa – cine cu cine trebuie sa vorbeasca in cazul situatiilor deosebite.

Lanturile mari de rastaurante functioneaza dupa protocoale foarte stricte (tocmai de aceea nu ai surprize, mancarea este la fel in orice McDonalds). Dar Gawande a descoperit ca si restaurantele de lux functioneaza de multe ori in acelasi mod. Exista bucatari sefi foarte stricti cu personalul, care de obicei este foarte calificat, impunandu-le subalternilor sa respecte cu sfintenie retetele. Iar noi credeam ca marii bucatari sunt niste artisti!

Pentru a fi cu adevarat folositoare, checklists ar trebuie sa fie:

– Precise;

– Practice, utilizabile, nu foarte lungi;

– Adecvate situatiei (nici mai putin, dar nici mai mult decat trebuie).

Mohnish Pabrai si Guy Spier, investitorii mentionati anterior, nu numai ca sunt suficient de inteligenti incat utilizau checklists inainte de a citi cartea lui Atul Gawande (eventual, au aflat de la Charlie Munger), dar Gawande i-a folosit ca exemplu in cartea lui atunci cand a mentionat utlizarea checklists in domeniul investitiilor. Si a mai vorbit cu un investitor mare, dar acesta a vrut sa ramana anonim.

Mohnish Pabrai face foarte putine investitii, insa le alege dintre foarte multe firme pe care trebuie sa le analizeze. Din cand in cand, gaseste cate o idee care ii accelereaza pulsul si ii activeaza lacomia; crede ca aceasta il va imbogati enorm si incepe sa nu mai gandeasca limpede. Guy Spier numeste acest fenomen “cocaine brain” – perspectiva de a face bani stimuleaza aceleasi circuite primitive ca si cocaina. Insa lucrul metodic in general si checklists in particular te ajuta sa actionezi mai rational.

Pabrai a mai observat ca avea tendinta de a repeta anumite greseli – de exemplu, nu acorda suficienta atentie datoriilor firmelor – iar utilizarea unui checklist l-a ajutat sa le evite ulterior.  Te ajuta de fapt sa gestionezi complexitatea. Pabrai spune despre Buffett ca aproape sigur foloseste cel putin un checklist mental. Despre unul scris nu este sigur, insa Buffett are un IQ enorm si o experienta in investitii de peste 65 de ani de lucru concentrat, ceea ce nu este cazul cu restul lumii.

Pabrai si-a facut un check-list cu aproximativ 70 de intrebari. Rezultatele s-au imbunatatit si de asemenea, a crescut viteza de lucru. In criza din 2008 a reusit sa proceseze multe informatii si sa faca investitii profitabile.

Investitorul anonim lucreaza cu o echipa si la un moment dat a initiat un checklist pentru a fi utilizat de toata lumea. A crescut si in acest caz viteza de lucru. Checklist-ul lui acopera mai multe etape ale procesului de investitie si are grija sa surprinda si detalii foarte fine, dar care pot fi foarte relevante (in principal detalii cuprinse in declaratiile financiare ale firmelor). El a spus ceva foarte interesant: ca checklist-ul nu este o formula, dar te ajuta sa fii cat de bun posibil in fiecare etapa. Iti imbunatateste rezultatele fara sa fie necesara o crestere a competentei – acesta este un aspect foarte important, intrucat crestere competentei peste un anumit nivel este destul de dificil de realizat.

Ceea ce a mai observant acest investitor este ca desi checklist-ul este foarte util, putini investitori il folosesc. Asa cum observa si Gawande, exista o rezistenta naturala fata de checklists si acesta se intampla nu din lene, ci pentru ca nu sunt palpitante, eroice. Ne place improvizatia, insa ea nu ne ajuta prea mult in domeniile specializate, care necesita precizie. Cand esti metodic, in schimb, eviti atat exuberanta, cat si panica, amandoua fiind tendinte irationale care duc la greseli importante. Aceasta in plus fata de golurile de memorie si atentie mentionate anterior.

Construirea unui checklist solid pentru activitatea de investitii necesita studierea greselilor marilor gurus, dar si pe ale tale; ambele directii sunt bune. Cu timpul poti aduce imbunatatiri listei tale, fiind atent sa nu complici lucrurile mai mult decat este necesar. In final, ar trebui sa obtii un instrument cu adevarat util, consistent si nu o constructie artificiala, nu o compilatie de idei adunate din diverse surse. Apoi este important sa il si folosesti de fiecare data cand analizezi o firma, chiar daca ai impresia ca ai toate criteriile in minte.

Checklistul reprezinta un instrument de lucru puternic si usor de utilizat, care aduce rigoare si ratiune in activitatile noastre. Se afla in aceasi gama cu modelele mentale ale lui Charlie Munger, despre care am scris in articolele anterioare. Este dezarmant de banal, dar nu uitati ca de multe ori lucrurile simple sunt acelea care care ne ofera un “upgrade” semnificativ in viata.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>