Ghid de Investitii
NOV 29
2011

Balanta de plati – teorie si exemple

Publicat de in cu 0 comentarii

Traim intr-o lume in care economia globala a devenit la fel de importanta ca cea locala, pentru ca in multe situatii nu putem discuta despre o tara fara sa consideram relatiile, influentele, dependentele cu lumea din jur. Auzim din ce in ce mai des vorbindu-se despre o criza a datoriilor in diverse tari, deficit de cont curent, balanta comerciala si alti termeni economici care sunt foarte importanti pentru intelegerea macroeconomiei. Ma voi concentra in continuare pe “balanta de plati” si componentele ei.

Balanta de plati  reprezinta evidenta tranzactiilor efectuate de rezidentii unei tari cu restul lumii. Ne referim la tranzactiile facute de oricine: indivizi, firme, stat.

Ea este formata din 2 conturi principale:

1) Contul curent

2) Contul de capital

Regula: contul curent + contul de capital = 0

Regula: orice tranzactie care genereaza o plata (o iesire de de bani) ce trebuie facuta de rezidentii unei tari reprezinta un articol de deficit in cadrul balantei de plati, adica un articol care se inregistreaza cu “minus” (ex: importuri, donatii catre straini, cumpararea unui imobil in Franta).  Invers, tranzactiile prin care rezidentii incaseaza o suma de bani din strainatate (o intrare de bani) creeaza excedent in balanta de plati, adica un articol care se inregistreaza cu “plus” (ex. exporturi, strainii cumpara active din tara).

Contul curent – componente:

a)     Balanta comerciala – operatiunile comerciale cu marfuri, mai exact este diferenta dintre exporturi si importuri

b)    Balanta serviciilor – incasarile minus platile pentru servicii internationale de transport, telecomunicatii, turism asigurari etc.

c)     Balanta venitului din investitii – venitul net din investitii, adica dobanda, chirii si alte profituri generate de activele noastre din strainatate minus ceea ce castiga strainii din activele detinute aici (insa nu si castigul generat de vanzarea activelor, acelea intra in alta parte; vorbim doar despre venitul generat periodic de un activ detinut)

d)    Transferurile nete – fonduri sub forma de donatii, salariile trimise in tara de origine de cei care au emigrat etc

De retinut ca toate aceste componente se prezinta sub forma de “balante”, adica diferenta intre ce intra si ce iese.

Contul de capital – reprezinta vanzarile minus cumpararile de valori mobiliare (actiuni, obligatiuni etc) si  imobiliare in (din) strainatate.  Ca sa intelegem, ne gandim ca deficitul de cont curent este finantat de excedentul contului de capital (si atunci este logic ca suma lor sa fie zero). Daca o persoana cheltuieste mai mult decat venitul incasat, atunci deficitul rezultat trebuie finantat fie prin vanzarea unor active, fie prin contractare de imprumuturi. La fel este si in cazul unei intregi tari: daca ea inregistreaza deficit de cont curent, inseamna ca rezidentii fie au vandut active gen actiuni, imobile catre straini, fie au luat imprumuturi (de exemplu prin vanzare de obligatiuni). Invers, un excedent de cont curent inseamna un surplus de bani care vor fi investiti in strainatate, prin cumpararea de active sau dati cu imprumut strainilor.

De obicei este util sa impartim contul curent si dupa criteriul privat – public:

–          Tranzactiile din sectorul privat al tarii respective (indivizi, firme);

–          Tranzactiile desfasurate de banca centrala; de exemplu, un deficit de cont curent poate fi finantat de catre guvern (prin intermediul bancii centrale) prin vanzarea unei portiuni din rezerva valutara, adica vanzand moneda straina pe piata valutara.

Dupa cum am vazut mai sus, contul curent este format din mai multe componente, de aceea cand vorbim despre deficitul sau excedentul sau este important sa vedem care dintre componente l-a generat; de asemenea daca este generat de sectorul de stat (public) sau cel privat. De multe ori, in discutiile despre contul curent este inclus si deficitul/ excedentul bugetar, dat de diferenta dintre ce incaseaza si ce cheltuieste statul. Si aceasta pentru ca deficitul/ excedentul bugetar poate influenta contul curent. Sa vedem in continuare niste exemple care ne ajuta sa intelegem teoria expusa pana acum.

Un excedent  de cont curent este de obicei considerat indicatorul unei economii sanatoase, insa poate fi inselator.  Japonia, de exemplu, are excedent de cont curent, care este creat in special de balanta comerciala, adica exporta mai mult decat importa. Insa, in acelasi timp, guvernul tarii are un volum enorm de datorii, deci deficit bugetar, care este finantat intern: cetatenii japonezi au cumparat titluri de stat; din aceasta cauza datoria nu influenteaza contul curent. Insa in multe cazuri datoria statului este finantata mai mult din exterior si deci avem deficite in ambele parti.  Aceasta se intampla in prezent in SUA si in alte tari dezvoltate.

Aceasta situatie a tarilor dezvoltate care inregistreaza deficite, chiar foarte mari, ale contului curent este  relativ recenta, din ultimii 20 de ani. Ele importa mai mult decat exporta pentru ca altii pot produce mai ieftin si pentru ca tarile dezvoltate s-au axat din ce in de mai mult pe servicii in detrimentul produselor. De asemenea, exista suplus de capital, rezultat dintr-o economisire intensa, care vine din tarile emergente in cele dezvoltate, mai ales in SUA, pentru a fi investit in actiuni, tiluri de stat, case si terenuri.

Dar situatia nu a fost tot timpul aceasta. In anii ’80, economiile dezvoltate aveau un surplus de economisiri, pe care nu mai aveau unde sa il investeasca intern, asa ca au inceput sa cumpere datorie, actiuni si proprietati imobiliare in economiile emergente. Atunci cand se fac astfel de investitii, ambele parti pot avea de castigat, insa uneori crizele sunt consecinta.  Este benefic  cand banii se duc spre proiecte care in timp cresc economia (de exemplu, proiecte industriale).  Chiar daca initial se inregistreaza deficit de cont curent si bugetar,  la un monet dat lucrurile se echilibreaza si chiar se trece spre surplus.

Insa in multe situatii, banii care au intrat in cantitati mari in tarile emergente au contribuit la cresterea artificiala a preturilor actiunilor si proprietatilor imiobiliare, generand baloane speculative.  La un moment dat, deficitul de cont curent devenea ingrijorator de mare, la fel si preturile activelor, iar investitorii speriati incepeau sa se retraga.  Ceea ce ducea la dezumflarea rapida a preturilor activelor si devalorizarea monedei nationale. Deoarece majoritatea datoriilor erau pe termen scurt si in moneda straina, gen dolar, ele nu mai puteau fi platite (datoria devenea mult mai mare prin devalorizarea propriei monede).

Crizele tarilor emergente care au inceput in anii ’80 si au durat mult timp au lasat asupra guvernantilor lor impresia ca deficitul de cont curent este un lucru rau. Asa ca in prezent ele inregistreaza excedente deloc neglijabile, cu acumulari uriase de devize straine, care sa le apere de viitoarele crize.

In China avem urmatoarea situatie interesanta: ea a cheltuit sute de miliarde de dolari acumuland obligatiuni de stat americane cu randament scazut (deci profitul nu e deosebit) , doar ca sa isi mentina propria moneda ieftina si astfel sa stimuleze exporturile.  Ea a alimentat in felul acesta deficitul bugetar si de cont curent enorm al SUA.  Ambele tari au slabiciuni, iar intre ele exista o simbioza periculoasa: China are un consum intern foarte scazut si depinde de exporturile catre SUA, iar americanii depind de banii imprumutati de la chinezi.

Exista tot timpul si peste tot prezentate astfel de situatii economice in care intra in discutie balanta de plati, asa ca puteti cu usurinta exersa intelegerea conceptelor. Macroeconomia este foarte dificila atunci cand trebuie gasite solutii pentru diverse probleme nationale si globale – ceea ce ar trebui sa faca in primul economistii din bancile centrale – de exemplu sa scoata tara dintr-o recesiune, sa combata inflatia foarte ridicata, sa previna formarea unor baloane speculative prea mari, criza zonei euro etc. Insa prin studierea catorva notiuni de baza macar vom intelege starea lucrurilor si vom gestiona mai bine proprii bani si chiar propria viata in general.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>