Ghid de Investitii
NOV 02
2015

Riscul cel mai mare

Publicat de in cu 0 comentarii

Am mai scris despre risc si voi mai scrie, pentru ca totii investitorii mari sunt de acord ca cel mai important aspect este sa nu pierzi bani. Ma refer aici la pierderile ireversibile si nu la oscilatiile preturilor care nu numai ca nu sunt daunatoare, dar chiar ofera oportunitati valoroase celor care au competenta si atitudinea potrivita. Pierderile ireversibile sau greu de reparat se pot intampla in general atunci cand cumperi actiuni de proasta calitate sau foarte scumpe. Dar sa ne gandim si la situatiile cand se poate materializa riscul cel mai mare, adica pierderea totala a banilor. Daca am cumparat o singura firma proasta si aceasta da faliment atunci suntem intr-o situatie de pierdere totala sau foarte aproape. Pe langa faptul ca ar trebui cumparate firme de buna calitate, este necesara macar o minima diversificare; chiar si investitorii foarte “concentrati” au mai multe detineri. Dar cred ca aceasta cerinta este in general respectata de actorii din piata de capital. Pierderea totala mai poate aparea atunci cand se lucreaza cu bani imprumutati de la broker. Sa zicem ca mergi la cumparaturi de actiuni cu niste fonduri din care o buna parte sunt bani imprumutati. Daca 20% reprezinta capitalul propriu iar restul de 80% sunt imprumutati, atunci efectul de levier este 5:1 (100/ 20), iar el reprezinta cu cat se multiplica atat castigurile dar si pierdelile. O scadere de 20%  a pretului actiunii va determina o scadere de 100% a capitalulul propriu, adica o pierdere

citeste tot articolul...
OCT 21
2015

Sistem de investitii

Publicat de in cu 0 comentarii

Ai avut in ultima vreme manifestari de tipul: ai cumparat firme in care nu credeai cu adevarat, pe care nu le intelegeai bine; ti-ai dat seama dupa un timp ca ai cumparat la pret prea mare pentru ca iti era frica sa nu pierzi oportunitatea; ai avut ezitari mari la cumpararea sau vanzarea unor actiuni si pana la urma nu ai mai facut nimic; ai facut tranzactii la care cantitatea de actiuni cumparate sau vandute a fost stabilita dupa inspiratia de moment? In acest caz, probabil ca ar trebui sa iti rafinezi sistemul de investitii. Ai putea spune si ca nu iti controlezi bine emotiile, ca nu iti stapanesti frica, lacomia si starea de confuzie in momentele importante. Dar de multe ori, aceasta lipsa de control nu este o cauza ci un efect, mai exact al faptului cu nu lucram suficient de rational. Charlie Munger, celebrul partener al lui Warren Buffett de la Berkshire Hathaway, a spus ca ceea ce l-a ajutat cel mai mult sa reuseasca in viata este faptul ca este rational. El considera ne ne putem “upgrade” puternic viata in toate aspectele ei daca invatam sa fim rationali – sa pare ca trebuie sa invatam pentru ca mediul social-cultural ne impinge spre o multime de rationamente eronate. Multe greseli in investitii pot fi datorate faptului ca nu avem un sistem de lucru care sa aiba in vedere toate aspectele si etapele muncii de investitor. Investitorul incepator nu are bazele necesare pentru a-si elabora un sistem, asa ca el mai bine urmeaza fidel strategia (atat cat intelege

citeste tot articolul...
OCT 12
2015

Cazul IBM

Publicat de in cu 0 comentarii

Am scris acum 2 ani un articol despre surprinzatoarea decizie a lui Warren Buffett de a cumpara un pachet important de actiuni ale cunoscutei firme IBM. El a inceput sa cumpere in primul trimestru al anului 2011 si continuat pana in prezent. Lumea a fost uimita din doua motive: pentru ca IBM este o firma de tehnologia informatiei, domeniu care nu intra in cercul de competenta a lui Buffett, si pentru ca rezultatele sale au fost din ce in ce mai slabe. Buffett a spus de nenumarate ori ca nu il intereseaza domeniul tehnologiei si dovada cea mai buna este ca a rezistat tentatiei de a cumpara firme de acest tip in anii ’90, cand acestea au cunoscut un boom enorm. In acea perioada, el a rezistat eroic in fata tuturor ironiilor ca e depsit de situatie, ca nu intelege ca vremurile s-au schimbat etc. Si dupa o viata in care a ignorat acest domeniu, la 80 de ani s-a gandit sa investeasca intr-un mamut tehnologic ca IBM! Insa el considera ca a ramas fidel principiilor sale, explicand ca nu considera IBM exact o firma de tehnologie, ci mai degraba de servicii. In acelasi timp, CEO-ul IBM afirma recent ca "Every company I know is going to be a technology company." Niste afirmatii interesante, care ar trebui cu siguranta analizate in cadrul acestui articol. Am mentionat ca rezultatele firmei au fost si continua sa fie slabe. Mai concret, fata de 2011 vanzarile au scazut cu aproape 19% si profitul cu 29%.  Ca urmare, pretul actiunii este aproximativ la acelasi nivel cu ianuarie 20

citeste tot articolul...
OCT 05
2015

Capacitatea de executie a CEO-ului

Publicat de in cu 0 comentarii

Am participant recent la o conferinta in cadrul careia unul dintre invitatii importanti era Radu Georgescu – cunoscut antreprenor si investitor in firme din domeniul tehnologiei. Dupa ce a creat, dezvoltat si vandut mai multe firme, acum este foarte interesat sa investeasca in firmele altora. Primeste foarte multe propuneri in acest sens – cam 200 de emailuri pe luna – insa dintre acestea selecteaza doar 1 – 2 afaceri pe an. Are o baza de selectie care poate face invidios si un investitor la bursa. Georgescu foloseste numeroase criterii pentru a face o selectie atat de severa, mai concret are un check-list cu numeroase intrebari. Printre acestea, exista anumite aspecte care il privesc pe antreprenorul afacerii respective: “chimia” dintre el si cumparator (5%), viziunea (15%) si capacitatea de executie (80%). “Chimia”, are aproape intotdeuna un rol in achizitiile de firme, insa ar trebui ca acesta sa fie unul minor. Viziunea sau ideea are mai putina importanta decat s-ar crede, chiar si in domeniul tehnologiei – nu de idei duce lipsa lumea. Intrebat care sunt tendintele viitorului in domeniul tehnologiei, Georgescu a spus ca nu poate raspunde, ca nu este un vizionar. El alege proiectele sau firmele in care investeste mai mult in functie de capacitatea de executie a antreprenorului decat de idee, mai exact capacitatea acestuia de a pune in practica ideea, de a duce la indeplinire planul de afaceri. Ar trebui mentionat ca investitori precum Radu Georgescu

citeste tot articolul...
SEP 26
2015

Filozofia cercului de competenta

Publicat de in cu 0 comentarii

Warren Buffett a afirmat cu diverse ocazii ca unul dintre ingredientele reusitei ca investitor este sa investesti numai in cadrul cercului tau de competenta. Mai mult, atat el cat si inteleptul sau partener Charlie Munger spun cu diverse formulari ca nu conteaza cat de mare este acest cerc, ci sa ii cunosti limitele. Mohnish Pabrai, un guru al investitiilor si discipol al lui Buffett, adauga ca este mai important sa ai un cerc restrans si foarte adanc decat invers. Se pare ca acest cerc de competenta este un concept intersant, care merita dezvoltat si privit dintr-o perspectiva mai larga. Sa vedem cum se dezvolta aceste competente ale oamenilor. La inceput avem un set de aptitudini innascute, printre care diversele “talente”, mai mult sau mai putin evidente in copilarie. In afara celor cativa deosebit de inzestati intr-o directie, care incep singuri sa cante cand sunt mici, sa jongleze cu numerele, sa scrie poezii etc, majoritatea oamenilor nu se remarca prin ceva deosebit in copilarie – in afara celor inteligenti la care aceasta dotare se vede destul de devreme (insa nici la ei nu se vede de obicei inclinatia spre un domeniu). Intervine scoala care incearca sa-i modeleze pe toti copiii in aceeasi directie, cu anumite specializari in etapele superioare. Dupa cum se stie, tendinta este spre cunostinte cat mai diversificate, adica toata lumea sa invete din toate domeniile. Si nimeni nu ar trebui sa se planga de sistemul romanesc, unde daca nu iti place o materie sau

citeste tot articolul...
SEP 15
2015

Idei pentru o piata irationala

Publicat de in cu 0 comentarii

Baronul Rothschild - nobil englez si membru al unei faimoase familii de bancheri - a facut avere facand achizitii in timpul panicii ce a urmat bataliei de la Waterloo impotriva lui Napoleon. Vorbele lui au ramas celebre: "Buy when there's blood in the streets, even if the blood is your own."   Pe 24 august 2015 bursele din intreaga lume au suferit un “stock market crash” care ne aminteste de vremurile bune ale crizei din 2009. Da, au fost vremuri bune atunci – puteai cumpara orice vroiai la preturi incredibil de mici. Asadar, in ziua sus amintita, care a devenit o alta “black Monday” din istoria bursiera, indicele actiunilor din China a dat tonul scazand peste 8%; apoi indicii din europeni au inchis in jur de 5% pe minus dupa ce in timpul zilei au avut scaderi de 7 – 8%; in final, indicii din SUA au inchis sesiunea de tranzactionare aproape de minus 4%, dupa ce au coborat pana la minus 6%. Enorm! Pentru multa lume au fost halucinante mai ales scaderile abrupte din timpul zilei, care s-au petrecut intr-un interval foarte scurt – sub o ora. Cine a urmarit diverse actiuni individuale listate la bursa americana, poate si la celelalte, a observant scaderi de 15 – 20% chiar si la actiuni ale unor firme foarte mari, cu valori de piata de peste 100 miliarde de dolari. La cumparatorii de actiuni tendinta a fost sa mai astepte, ca sa prinda un pret si mai bun; iar cei care ar fi vrut sa vanda au trait o mica drama. Insa spre dezamagirea primei categorii s

citeste tot articolul...
AUG 29
2015

Mohnish Pabrai – the shameless clone

Publicat de in cu 0 comentarii

“We Americans love original ideas. But truly, there are already plenty of good ones out there, ours for the taking. If I were too proud to copy the ideas of others, I likely wouldn't have even a fraction of my current success.” “Heads I win; tails, I don’t lose much. Minimizing downside risk while maximizing the upside is a powerful concept. “ Mohnish Pabrai este o foarte placuta revelatie. Este un indian stabilitt in SUA care a lucrat cativa ani in industria IT, in 1991 a infiintat propria firma in acelasi domeniu, pe care a vandut-o in anul 2000 cu 20 milioane de dolari. La ora actuala este managerul unui fond inchis de investitii numit Pabrai Investment Funds, care a avut un casting anualizat net de 26% din 1999, fata de castigul in jur de 10% al indexului S&P 500. El a devenit cunoscut in 2007, cand a platit 650.100 USD impreuna cu un alt investitor profesionist -  Guy Spier - pentru o cina cu Warren Buffett, castigata in urma unei licitatii (banii fiind donati ulterior in scopuri caritabile) – una dintre cele mai bune investitii din viata sa si cea mai buna reclama pentru el ca manager de fond. Pabrai este unul dintre cei mai devotati discipoli ai lui Buffett. El chiar s-a oferit sa lucreze gratis pentru Buffett inainte de a infiinta propriul fond, in 1999, insa a fost refuzat, motivul fiind acela ca “oracolul din Omaha” face schimb de idei doar cu partenerul sau Charlie Munger si nu are nevoie de analisti care sa lucreze pentru el. Chiar si

citeste tot articolul...
AUG 20
2015

Long-Term Capital Management – culmea inteligentei si a riscului

Publicat de in cu 0 comentarii

Ce se intampla atunci cand se aduna mai multi oameni cu un IQ mediu 170 si care se cred chiar mai inteligenti de atat? Ei bine, se pot intampla dezastre. John W. Meriwether, personajul principal al acestei povestiri, a lucrat de la inceputul carierei la banca de investitii Salomon Brothers, unde ajuns in anii ’80 sa detina functia de sef al departamentului de tranzactionare si responsabil cu gestionarea portofoliului propriu al bancii, adica un rol foarte important. Era un tip introvert, briliant in lucrul cu cifrele si a ajutat banca sa obtina profituri fabuloase. Era un guru respectat de toata lumea si care avea castiguri personale de multe milioane de dolari pe an. Totul mergea bine, pana cand in 1991 a izbucnit un scandal care a dat bancii o lovitura cu multe urmari: un trader din echipa lui a facut niste tranzactii ilegale cu titluri de stat, Meriwether a raportat superiorilor aceste infractiuni, insa acestia nu au informat la randul lor autoritatile. In cele din urma, autoritatile au descoperit tranzactiile si a fost nevoie de numeroase negocieri, inclusiv interventia lui Warren Buffett – un actionar important al Salomon – ca banca sa nu fie scufundata complet. Meriwether a fost nevoit sa demisioneze, intrucat seful direct are mereu o parte din vina in astfel de situatii. Meriwether era considerat un tip moral de catre cei care il cunosteau. Era intotdeauna alaturi de oamenii lui, raspundea mereu la intrebari si nu isi insusea realizarile altora, ceea ce a c

citeste tot articolul...
AUG 13
2015

Gustul dulce-amarui al Coca-Cola

Publicat de in cu 0 comentarii

“If you think you are going to be successful running your business in the next ten years the way you did in the last ten years, you’re out of your mind. To succeed, you have to disturb the present.  Not to take risks is the biggest risk.“ (Roberto Goizueta)   Are un gust placut, o poveste frumoasa si reclame pline de magie care promit fericire. Dupa aprecierea multora, Coca-Cola este cel mai cunoscut si mai solid brand din lume, una dintre firmele cele mai studiate si mai iubite de investitori. Bautura Coca-Cola a fost inventata de farmacistul John S. Pemberton din Atlanta care fusese ranit in Razboiul civil si devenise dependent de morfina. El cauta un produs care sa inlocuiasca morfina si, in plus, vroia sa creeze ceva remarcabil. Dupa mai multe incercari nereusite cu retete de medicamente, a inventat in 1886 o bautura care la inceput era considerate leac pentru mai multe afectiuni si apoi doar o bautura racoritoare vanduta in farmacie. Contabilul sau a gasit un nume potrivit - “Coca-Cola” – si grafica deosebita care este folosita si astazi. Doi ani mai tarziu farmacistul moare, dar vanduse intre timp pachetul majoritar al firmei omului de afaceri Asa G.Candler. Acesta a introdus o strategie de marketing, prin diverse reclame si promotii, si o echipa de vanzari. A gasit 3 intreprinzatori carora le-a vandut pentru 1$ dreptul de imbuteliator exclusiv. Acestia au vrut o diferientiere clara fata de competitie, asa ca au creat o sticla cu design

citeste tot articolul...
JUL 20
2015

In ce mai investim?

Publicat de in cu 0 comentarii

Lucrurile s-au schimbat in Romania in ultima vreme. Acum cativa ani, intalneam angajati bucurosi ca le creste agresiv salariul in fiecare an si dornici de a lua credite pentru a-si cumpara case oricat de scumpe, precum  si oameni de afaceri foarte prosperi si cu apetit pentru consulmul de lux. Lumea este acum mult mai prudenta si chiar dezamagita de viata - se stie ca romanii trec repede de la extaz la agonie. Angajatii firmelor mici sufera din cauza salariilor neindestulatoare si a perspectivei somajului, in timp ce angajatii corporatiilor au o viata mai imbelsugata si mai multa siguranta, insa sunt complet alienati de stilul de lucru in sistemele rigide ale multinationalelor.  Am auzit oameni spunand ca ar face un business oricat de mic, chiar si o covrigarie la care sa-si vanda singuri marfa, decat sa mai mearga la sedinte sau sa faca rapoarte inutile. Insa daca vorbesti cu afaceristii, vremurile sunt grele si pentru ei, cu profituri mult mai mici decat in trecut si perspectiva falimentului; concurenta este mare si piata saraca, deoarece multi clienti nu mai pot cumpara decat strictul necesar. Oameni din toate categoriile au redus consumul, sunt mai rationali in alegeri, au ajuns sa se intrebe daca chiar au nevoie de acel obiect care tocmai le-a atras atentia, daca nu cumva pot renunta la o masa la restaurant si sa se rezume la o cafea, daca chiar trebuie sa poarte haine “de marca” si sa cumpere cazare scumpa pentru vacanta. Poate ca ma insel, dar tendinta spre

citeste tot articolul...